1. Al lui Davíd. Către tine strig, Doamne Dumnezeul meu, să nu rămâi tăcut în faţa mea, căci de vei tăcea faţă de mine, voi fi asemenea cu cei care coboară în groapă.

2. Ascultă glasul rugăciunii mele când strig către tine, când îmi ridic mâinile spre sanctuarul tău!

3. Nu mă pune laolaltă cu cei nelegiuiţi şi cu făptuitorii de nedreptate! Ei vorbesc de pace cu semenii lor, pe când inima lor e [plină de] răutate.

4. Dă-le după faptele lor şi după răutatea purtării lor; dă-le după lucrarea mâinilor lor, plăteşte-le cum se cuvine!

5. Căci ei nu au înţeles faptele Domnului, nici lucrarea mâinilor sale; să-i năruie şi să nu-i mai zidească!

6. Binecuvântat să fie Domnul, pentru că a ascultat glasul rugăciunii mele!

7. Domnul este tăria şi scutul meu, în el şi-a pus încrederea inima mea. El m-a ajutat, şi de aceea inima îmi este [plină] de veselie şi îl laud prin cântările mele.

8. Domnul este tăria poporului său, el este cetate de scăpare pentru unsul său.

9. Mântuieşte, Doamne, pe poporul tău, binecuvântează moştenirea ta, fii păstorul şi sprijinitorul lui în veci!





“Pobres e desafortunadas as almas que se envolvem no turbilhão de preocupações deste mundo. Quanto mais amam o mundo, mais suas paixões crescem, mais queimam de desejos, mais se tornam incapazes de atingir seus objetivos. E vêm, então, as inquietações, as impaciências e terríveis sofrimentos profundos, pois seus corações não palpitam com a caridade e o amor. Rezemos por essas almas desafortunadas e miseráveis, para que Jesus, em Sua infinita misericórdia, possa perdoá-las e conduzi-las a Ele.” São Padre Pio de Pietrelcina