Cartea profetului Ezechiél, 8

1. În anul al șaselea, în [ziua] a șasea a lunii a cincea, stăteam în casa mea și bătrânii lui Iúda stăteau înaintea mea. Atunci, mâna Domnului Dumnezeu a căzut acolo asupra mea.

2. M-am uitat și, iată, o asemănare ca înfățișarea unui foc: înfățișarea de la coapse în jos era foc, iar de la coapse în sus era ca înfățișarea unei străluciri, asemenea strălucirii metalului topit.

3. Și-a întins chipul mâinii și m-a prins de o buclă a capului; Duhul m-a ridicat între pământ și cer și m-a adus, în viziunile lui Dumnezeu, la Ierusalím, la intrarea porții interioare care se deschide spre nord, unde era locul idolului geloziei, care provoacă la gelozie.

4. Și, iată, acolo era gloria Dumnezeului lui Israél, ca înfățișarea pe care o văzusem în vale.

5. El mi-a zis: „Fiul omului, ridică-ți ochii spre nord!”. Eu mi-am ridicat ochii spre nord și, iată, la nord de poarta altarului era idolul!

6. Apoi mi-a zis: „Fiul omului, vezi ceea ce fac ei? Sunt lucruri abominábile mari cele pe care casa lui Israél le face aici ca să mă îndepărteze din sanctuarul meu. Întoarce-te și vei vedea lucruri abominábile și mai mari!”.

7. M-a adus la poarta curții, m-am uitat și, iată, o gaură era în perete.

8. Atunci mi-a zis: „Fiul omului, sapă în perete!”. Eu am săpat în perete și, iată, era o ușă!

9. El mi-a zis: „Intră și vezi lucrurile abominábile rele pe care ei le fac aici!”.

10. Am intrat, m-am uitat și, iată, toate chipurile de târâtoare, de animale de disprețuit și toți idolii casei lui Israél erau gravate pe perete de jur împrejur.

11. Șaptezeci de oameni dintre bătrânii casei lui Israél – împreună cu Iaazanía, fiul lui Șafán, care stătea în mijlocul lor – stăteau în picioare înaintea [idolilor]: fiecare avea o cadelniță și ardeau tămâie, [al cărui fum] se înălța ca un nor.

12. El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac bătrânii casei lui Israél în întuneric, fiecare în camera lui cu chipuri? Căci ei zic: «Nu este Domn care să ne vadă; Domnul a abandonat țara»”.

13. Apoi mi-a zis: „Întoarce-te și vei mai vedea [și alte] lucruri abominábile mari pe care le fac ei!”.

14. Domnul m-a dus la intrarea porții casei Domnului, care este spre nord, și, iată, acolo stăteau femei care îl plângeau pe Tammúz.

15. Atunci mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Întoarce-te și vei mai vedea [și alte] lucruri abominábile mai mari decât acestea!”.

16. Apoi m-a dus în interiorul curții casei Domnului și, iată, la intrarea templului Domnului, între vestibul și altar, erau douăzeci și cinci de oameni cu spatele la templul Domnului și cu fețele spre răsărit! Ei se prosternau înaintea soarelui, spre răsărit.

17. Atunci mi-a zis: „Ai văzut fiul omului? Este oare puțin pentru casa lui Iúda că fac lucrurile abominábile pe care le fac aici? Au umplut țara de violență și se întorc ca să mă mânie. Iată-i, își poartă ramura la nas!

18. De aceea, și eu mă voi purta cu mânie: ochiul meu nu va avea milă și eu nu mă voi îndura. Vor striga la mine cu glas puternic, dar eu nu-i voi asculta”.