Eclesiástico, 4

1. Meu filho, não negues esmola ao pobre, nem dele desvies os olhos.

1. Fiule, nu lipsi viaţa celui sărac şi nu refuza ochii în aşteptare!

2. Não desprezes o que tem fome, não irrites o pobre em sua indigência.

2. Nu întrista sufletul celui flămând şi nu-l mânia pe om în dificultatea sa.

3. Não aflijas o coração do infeliz, não recuses tua esmola àquele que está na miséria;

3. Nu tulbura inima mâniată şi nu refuza darul celui nevoiaş!

4. não rejeites o pedido do aflito, não desvies o rosto do pobre.

4. Nu refuza cererea celui strâmtorat şi nu-ţi întoarce faţa de la cel sărac!

5. Não desvies os olhos do indigente, para que ele não se zangue. Aos que pedem não dês motivo de vos amaldiçoarem pelas costas,

5. De la cel care-ţi cere, nu-ţi întoarce ochii şi nu da spaţiu omului să te blesteme!

6. pois será atendida a imprecação daquele que te amaldiçoa na amargura de sua alma. Aquele que o criou o atenderá.

6. Căci dacă te blestemă în amărăciunea sufletului său, cel care l-a făcut va asculta cererea lui.

7. Torna-te afável na assembleia dos pobres, humilha tua alma diante de um ancião; curva a cabeça diante de um poderoso.

7. Fă-te plăcut în adunare şi înaintea celui mare pleacă-ţi capul!

8. Dá ouvidos ao pobre de boa vontade. Paga a tua dívida, dá-lhe com doçura uma resposta apaziguadora.

8. Înclină-ţi urechea către cel sărac şi răspunde cu blândeţe la salut!

9. Liberta da casa do orgulhoso aquele que sofre injustiça. Quando fizeres um julgamento, não o faças com azedume.*

9. Scoate-l pe cel nedreptăţit din mâna celui care nedreptăţeşte şi să nu ai inima mică atunci când judeci!

10. Sê misereclodioso com os órfãos como um pai; e sê como um marido para a mãe deles.

10. Fii ca un tată pentru orfani şi ca un bărbat pentru mama lor şi vei fi ca fiul Celui Preaînalt! El te va iubi mai mult decât mama ta!

11. E serás como um filho obediente do Altíssimo, que, mais do que uma mãe, terá compaixão de ti.

11. Înţelepciunea îşi înalţă fiii şi poartă de grijă celor care o caută!

12. A sabedoria inspira a vida aos seus filhos, ela toma sob a sua proteção aqueles que a procuram; ela os precede no caminho da justiça.*

12. Cel care o iubeşte iubeşte viaţa şi cei care se trezesc de dimineaţă pentru ea vor fi umpluţi de bucurie.

13. Aquele que a ama, ama a vida; aqueles que velam para encontrá-la sentirão sua doçura.*

13. Cel care o stăpâneşte va moşteni gloria şi, oriunde merge, Domnul îl binecuvântează.

14. Aqueles que a possuem terão a vida como herança, e Deus abençoará todo o lugar onde ele entrar.

14. Cei care-i aduc cult îi slujesc Celui Sfânt şi pe cei care o iubesc, Domnul îi iubeşte.

15. Aqueles que a servem serão obedientes ao Santo; aqueles que a amam serão amados por Deus.*

15. Cel care ascultă de ea va judeca neamuri şi cel care-i acordă atenţie va locui în linişte.

16. Aquele que a ouve julgará as nações; aquele que é atento em contemplá-la permanecerá seguro.

16. Dacă cineva se încrede, o va moşteni şi descendenţii o vor poseda.

17. Quem nela põe sua confiança a terá como herança e sua posteridade a possuirá,

17. Căci la început va merge cu el pe căi întortocheate, va aduce asupra lui teamă şi frică, îl va chinui cu educaţia ei până când se va încrede în sufletul lui şi-l va pune la încercare cu cele drepte ale sale.

18. pois na provação ela anda com ele, e escolhe-o em primeiro lugar.

18. Şi iar se va întoarce la el pe [cale] dreaptă, îl va bucura şi-i va dezvălui cele ascunse ale sale.

19. Ela traz-lhe o temor, o pavor e a aprovação. Ela o atormenta com sua penosa disciplina, até que, tendo-o experimentado nos seus pensamentos, ela possa confiar nele.

19. Dacă rătăceşte, îl va părăsi şi-l va lăsa în căderea lui. Pudoarea şi respectul uman

20. Então ela o porá firme, voltará a ele em linha reta. Ela o cumula de alegria,

20. Observă timpul şi păzeşte-te de rău şi te vei ruşina de viaţa ta!

21. desvenda-lhe seus segredos e enriquece-o com tesouros de ciência, de inteligência e de justiça.

21. Există o ruşine care duce la păcat şi o ruşine care este glorie şi har.

22. Porém, se ele se transviar, ela o abandonará, e o entregará às mãos do seu inimigo.

22. Nu-ţi pune faţa împotriva sufletului tău şi nu te ruşina spre căderea ta!

23. Meu filho, aproveita-te do tempo, evita o mal;

23. Nu-ţi reţine cuvântul în timpul nevoii! Nu-ţi ascunde înţelepciunea spre frumuseţe!

24. para o bem de tua alma, não te envergonhes de dizer a verdade,*

24. Căci în cuvânt este cunoscută înţelepciunea şi educaţia, în vorbirea limbii.

25. pois há uma vergonha que conduz ao pecado, e uma vergonha que atrai glória e graça.

25. Nu vorbi împotriva adevărului şi ruşinează-te de lipsa ta de educaţie!

26. Em teu próprio prejuízo não te mostres parcial, não mintas em prejuízo de tua alma.*

26. Nu te ruşina să-ţi mărturiseşti păcatele şi nu te opune curgerii râului!

27. Não tenhas complacência com as fragilidades do próximo,*

27. Nu te supune omului nebun şi nu-ţi pune faţa pentru cel puternic!

28. não retenhas uma palavra que pode ser salutar, não escondas tua sabedoria pela tua vaidade.

28. Luptă până la moarte pentru adevăr şi Domnul Dumnezeu se va război pentru tine!

29. Pois a sabedoria faz-se distinguir pela língua; o bom senso, o saber e a doutrina, pela palavra do sábio; e a firmeza, pelos atos de justiça.

29. Nu fi îndrăzneţ cu limba ta, leneş şi neglijent în lucrările tale!

30. Não contradigas de nenhum modo a verdade, envergonha-te da mentira cometida por ignorância.*

30. Nu fi ca un leu în casa ta şi bănuitor cu cei din casa ta!

31. Não te envergonhes de confessar os teus pecados; não te tornes escravo de nenhum homem que te leve a pecar.*

31. Să nu fie mâna ta întinsă pentru a lua şi închisă pentru a restitui!

32. Não resistas face a face ao homem poderoso, não te oponhas ao curso do rio.*

32.

33. Combate pela justiça, a fim de salvares tua vida; até a morte, combate pela justiça, e Deus combaterá por ti contra teus inimigos.

33.

34. Não sejas precipitado em palavras, e (ao mesmo tempo) covarde e negligente em tuas ações.

34.

35. Não sejas como um leão em tua casa, prejudicando os teus domésticos e tiranizando os que te são submissos.

35.

36. Que tua mão não seja aberta para receber, e fechada para dar.

36.