1 Macabeos, 8

1. Judas tuvo noticias de los romanos. Supo que eran valientes en la guerra y se mostraban de buena voluntad con todos los que se les unían; ofrecían su amistad a todos los que a ellos se dirigían

1. Iúda a auzit de renumele románilor, că sunt foarte puternici şi binevoitori faţă de cei care li se alătură, că stabilesc prietenie cu cei care vin la ei şi că sunt foarte puternici.

2. y eran aliados valiosos en la guerra. Le contaron sus guerras y sus hazañas realizadas entre los galos, que sometieron y obligaron a pagarles impuestos;

2. I s-a povestit despre războaiele lor şi despre faptele de vitejie pe care le-au făcut în Galáţia, că i-au luat în stăpânire şi i-au supus la tribut;

3. le dijeron cuánto habían hecho en España, para apoderarse de las minas de plata y oro de ese país,

3. despre câte au făcut în ţinuturile Spaniei, unde au luat în stăpânire minele de argint şi de aur care erau acolo.

4. y cómo habían sometido aquel país muy distante de su propia tierra gracias a su inteligencia y perseverancia. Supo cómo habían derrotado a los reyes venidos desde los confines de la tierra para atacarlos. Habían logrado vencerlos y aplastarlos, y los restantes les pagaban un impuesto anual.

4. Au luat în stăpânire locul în întregime prin priceperea şi fermitatea lor, chiar dacă locul era la foarte mare distanţă de ei. [Tot aşa] le-au făcut şi regilor care veneau împotriva lor de la marginile pământului până când i-au înfrânt şi au făcut un mare măcel. Iar ceilalţi le-au plătit tribut în fiecare an.

5. Habían vencido y sometido a Filipo y a Perseo, reyes de Macedonia, y a cuantos se les opusieron.

5. [I-a învins] pe Fílip şi pe Perséu, regele celor din Chitím, şi pe cei care s-au revoltat împotriva lor i-au înfrânt în război şi i-au luat în stăpânire.

6. Habían vencido a Antíoco el Grande, rey de Asia, que les presentó batalla con ciento veinte elefantes, con caballería, carros y un ejército muy poderoso. Fue derrotado y, después de caer en sus manos,

6. Şi Antióh, regele cel mare al Asiei, care a mers împotriva lor la război cu o sută douăzeci de elefanţi, cu cai, care şi cu o armată foarte numeroasă, a fost înfrânt de către ei.

7. estuvo obligado a pagar él y sus sucesores un impuesto muy importante, dar rehenes y ceder algunas de sus mejores provincias,

7. Pe el l-au luat de viu şi au stabilit ca el şi cei care vor domni după el să le dea un tribut mare şi să le dea ostatici şi teritorii.

8. como la India, Media y Lidia, que luego los romanos entregaron al rey Eumeno.

8. Teritoriul Índiei, Médiei şi Lídiei, dintre cele mai frumoase ţinuturi ale lor, le-au luat şi i le-au dat regelui Euménes.

9. Los griegos habían decidido ir a exterminarlos,

9. Cei din Eláda au plănuit să vină şi să-i nimicească.

10. pero lo supieron y enviaron contra ellos un solo general que los combatió. Mataron gran número de griegos, llevaron cautivas a sus mujeres e hijos, los despojaron, sometieron el país, derribaron sus murallas y los hicieron súbditos hasta hoy.

10. Dar lucrul le-a fost făcut cunoscut şi au trimis împotriva lor un singur conducător. Au luptat împotriva lor şi au căzut dintrei ei mulţi răniţi. Au fost luaţi în captivitate femeile şi copiii lor. Pe ei i-au jefuit şi au pus stăpânire pe pământul lor. Le-au distrus fortăreţele şi i-au făcut sclavi până în ziua aceasta.

11. Del mismo modo, destruyeron y sometieron a los otros países e islas y a cuantos se les resistían.

11. Celelalte regate şi insule care s-au ridicat împotriva lor, le-au distrus şi le-au supus. Însă cu cei care le sunt prieteni şi se încred în ei, au păstrat prietenie.

12. En cambio, permanecían fieles a sus aliados y a quienes confiaban en ellos. Conquistaron reinos vecinos y lejanos. Todos los que oían su nombre los temían.

12. Au supus regi de aproape şi de departe şi câţi auzeau de numele lor se temeau de ei.

13. Nombraban reyes a los que eran de su agrado y derrocaban a quienes no lo eran. Tenían así un poderío inmenso.

13. Pe cei pe care voiau să îi ajute să domnească, domneau; iar pe cei care voiau, ei îi îndepărtau. Şi s-au ridicat foarte mult.

14. A pesar de esto, ninguno de ellos se ciñe la corona ni se viste de rey para engrandecerse.

14. În toate acestea, nimeni nu şi-a pus coroană, nimeni nu s-a încins cu purpură ca să se mândrească cu ea.

15. Han creado un senado donde diariamente deliberan trescientos veinte hombres. Estos se preocupan del bien del pueblo y del mantenimiento del orden.

15. Şi-au făcut un senat – trei sute douăzeci de senatori – ca să se sfătuiască în fiecare zi în toate cele referitoare la mulţime şi la bunul lor mers.

16. Cada año eligen a uno que mande sobre ellos y que gobierne el imperio, y todos le obedecen sin que haya entre ellos envidias o celos.

16. Ei încredinţează unui singur om să fie conducătorul lor în fiecare an şi să stăpânească peste toată ţara lor. Toţi ascultau de unul singur şi nu era invidie şi gelozie între ei.

17. Judas, pues, envió a Roma a Eupolemo, hijo de Juan, y a Jasón, hijo de Eleazar, encargándoles la misión de concertar con los romanos una alianza de amistad.

17. Iúda i-a ales pe Eupolémos, fiul lui Ioan, al lui Ácos, şi pe Iáson, fiul lui Eleazár, şi i-a trimis la Róma să stabilească prietenie şi alianţă

18. De esta manera esperaba liberarse de la opresión de los griegos, ya que éstos trataban como esclavos a los israelitas.

18. ca să înlăture jugul de la ei, deoarece vedea că domnia grecilor îl ducea pe Israél la sclavie.

19. Los enviados de Judá partieron a Roma, donde llegaron después de un viaje largo. Allí entraron en el Senado y tomaron la palabra, diciendo:

19. Ei au mers la Róma, iar călătoria a fost foarte lungă. Au intrat în senat, au luat cuvântul şi au zis:

20. «Judas Macabeo, sus hermanos y el pueblo de Israel nos han enviado ante ustedes para concertar una alianza de paz y para que seamos contados entre sus aliados y amigos.»

20. „Iúda Macabéul, fraţii lui şi toată mulţimea iudeilor ne-au trimis la voi ca să stabilim cu voi alianţă şi pace şi să fim înscrişi între aliaţii şi prietenii voştri”.

21. Los romanos aprobaron esta proposición,

21. Şi cuvântul a fost plăcut înaintea lor.

22. y ésta es la copia de la carta que escribieron en tablas de bronce y que enviaron a Jerusalén para que fuera memorial de paz y de alianza:

22. Aceasta este copia scrisorii pe care au gravat-o pe table de bronz şi le-au trimis la Ierusalím ca să fie acolo la ei amintire de pace şi alianţă:

23. «Que a los romanos y el pueblo judío les vaya bien por mar y por tierra para siempre, que la espada y el enemigo estén siempre lejos de ellos.

23. „Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei!

24. Si una guerra amenaza a los romanos primero, o a alguno de sus aliados en todo su imperio,

24. Dacă va izbucni un război împotriva Rómei, mai întâi, sau împotriva oricăruia dintre aliaţii lor în toată stăpânirea lor,

25. la nación judía participará en la guerra de todo corazón, según se lo permitan las circunstancias.

25. neamul iudeilor se va alia lor cu inimă deplină, aşa cum le-o va cere momentul.

26. Los combatientes judíos no recibirán trigo ni armas, ni dinero, ni barcos, según Roma ha decidido, sino que cumplirán gratuitamente sus compromisos.

26. Duşmanilor să nu le dea şi să nu-i ajute cu grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi să-şi ţină obligaţiile fără să primească nimic în schimb!

27. Asimismo, si la nación judía es atacada, los romanos lucharán a su lado con todo entusiasmo, según lo permitan las circunstancias.

27. Tot la fel, dacă va izbucni un război mai întâi împotriva neamului iudeilor, románii se vor alia din suflet, după cum le-o va cere momentul.

28. Los aliados romanos no recibirán trigo, ni armas, ni dinero o barcos, según ha decidido Roma, y cumplirán estos compromisos sin engaños.

28. Duşmanilor nu li se va da grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi ei vor ţine obligaţiile acestea fără înşelăciune.

29. En estos términos concluyen los romanos su alianza con la nación judía.

29. Prin aceste cuvinte románii au stabilit [pactul] cu poporul iudeilor.

30. Si posteriormente unos u otros quisieran agregar o quitar algo, lo harán de común acuerdo, y lo agregado o quitado tendrá carácter obligatorio.

30. Dacă după aceste cuvinte unii sau alţii vor voi să adauge sau să scoată, vor face după alegerea lor şi orice vor adăuga sau vor scoate să fie obligatoriu!”.

31. Referente al mal que causó el rey Demetrio a los judíos, le hemos escrito así: «¿Por qué mantienes tan pesado yugo sobre los judíos, nuestros amigos y aliados?

31. Cât despre relele pe care regele Demétrios le-a săvârşit faţă de ei, noi i-am scris, zicând: „De ce ai îngreunat jugul tău asupra prietenilor şi aliaţilor noştri iudei?

32. Si vuelven a acusarte, defenderemos sus derechos y lucharemos contra ti por mar y tierra.»

32. Dacă se vor mai plânge împotriva ta, le vom face noi dreptate şi vom lupta cu tine pe mare şi pe uscat”.