pronađen 253 Rezultati za: lut
Unul [dintre ei] a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri; a găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea tărtăcuţe sălbatice până şi-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea. (Cartea a doua a Regilor 4, 39)
Omul lui Dumnezeu i-a zis: „Unde a căzut?”. Iar el i-a arătat locul. Atunci [Elizéu] a tăiat o bârnă, a aruncat-o în locul acela şi lama a început să plutească. (Cartea a doua a Regilor 6, 6)
Iehú i-a întâlnit pe fraţii lui Ahazía, regele lui Iúda, şi a zis: „Cine sunteţi voi?”. Ei au răspuns: „Suntem fraţii lui Ahazía şi coborâm să-i salutăm pe fiii regelui şi pe fiii reginei”. (Cartea a doua a Regilor 10, 13)
A plecat de acolo şi l-a întâlnit pe Ionadáb, fiul lui Recáb, [care venea] înaintea lui. L-a salutat şi i-a zis: „Este inima ta dreaptă, aşa cum este inima mea faţă de inima ta?”. Ionadáb a răspuns: „Este”. ,,Dacă este, dă-mi mâna!”. Şi [Ionadáb] i-a dat mâna, iar [Iehú] l-a făcut să se suie la el, în carul său. (Cartea a doua a Regilor 10, 15)
Iehú a trimis [mesageri] în tot Israélul. Au venit toţi slujitorii lui Báal; n-a fost nimeni care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Báal şi s-a umplut templul lui Báal de la un capăt la altul. (Cartea a doua a Regilor 10, 21)
Manáse a vărsat şi sânge nevinovat, atât de mult, încât a umplut Ierusalímul de la un capăt la altul, în afară de păcatul prin care l-a făcut pe Iúda să facă ceea ce e rău în ochii Domnului. (Cartea a doua a Regilor 21, 16)
A sfărâmat stelele, a tăiat Aşérele şi a umplut locurile lor cu oase de oameni. (Cartea a doua a Regilor 23, 14)
L-a trimis pe Hadorám, fiul său, la regele Davíd să-l salute şi să-l binecuvânteze pentru că a luptat împotriva lui Hadadézer şi l-a bătut; de fapt, Tóhu era în luptă cu Hadadézer şi avea cu el tot felul de obiecte de aur, de argint şi de bronz. (Cartea întâi a Cronicilor 18, 10)
Noi vom tăia lemnul din Libán după nevoile tale. Ţi-l vom trimite cu plutele pe mare la Yáfo, iar tu îl vei duce la Ierusalím”. (Cartea a doua a Cronicilor 2, 15)
Când cei care sunau din trâmbiţe şi cântăreţii au devenit un singur glas, lăudându-l şi mulţumindu-i lui Dumnezeu. Și-au înălţat sunetul trâmbiţelor, al cimbalelor şi al tuturor instrumentelor muzicale şi l-au lăudat pe Dumnezeu – căci este bun şi veşnică este îndurarea lui –, atunci un nor a umplut templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 13)
Preoţii nu au putut să mai stea şi să slujească din cauza norului; căci gloria Domnului a umplut templul lui Dumnezeu. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 14)
Când Solomón şi-a terminat rugăciunea, a coborât foc din cer şi a consumat arderea de tot şi jertfele. Şi gloria Domnului a umplut templul. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 1)
