pronađen 5843 Rezultati za: Pentru Mânie
Însă nu a reuşit să pună mâna pe putere, ci, până la urmă, plin de ruşine pentru trădare, a plecat ca fugar în Amánitis. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 7)
Cu mâinile sale necurate a luat obiectele sacre şi cele puse de alţi regi pentru creşterea, gloria şi cinstea locului: le-a apucat cu mâinile sale întinate. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 16)
Antióh s-a mândrit în gândul său, însă nu-şi dădea seama că, din cauza păcatelor locuitorilor cetăţii, Stăpânul s-a mâniat pentru puţin şi de aceea a trecut cu vederea locul [sfânt]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 17)
Invazia răului era apăsătoare şi de neîndurat chiar şi pentru mulţimi. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 3)
şi ei, din cauza ipocriziei mele şi pentru acest mic rest de viaţă, să fie înşelaţi, iar eu să-mi atrag la bătrâneţe ocară şi necinste. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 25)
Iar tinerilor le voi lăsa exemplu nobil de a muri de bunăvoie şi cu cinste pentru legile nobile şi sfinte”. Spunând acestea, a mers îndată spre chinurile roţii. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 28)
Ajungând la ultima suflare, a zis: „Tu, nemernicule, ne scoţi din viaţa prezentă, dar Regele lumii ne va ridica la învierea vieţii veşnice pe noi, care murim pentru legile sale”. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 9)
Şi a zis cu demnitate: „Din cer le-am primit şi pentru legile lui le dispreţuiesc; de la el sper că le voi dobândi din nou”, (Cartea a doua a Macabéilor 7, 11)
aşa încât însuşi regele şi cei care erau cu el au fost uimiţi de curajul tânărului, pentru care suferinţele nu însemnau parcă nimic. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 12)
Când era să se sfârşească, a vorbit astfel: „Este de dorit să treci din viaţă [prin mâinile] oamenilor când aştepţi speranţa de la Dumnezeu că vei fi înviat iarăşi de el; dar pentru tine nu va fi înviere spre viaţă”. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 14)
După acesta, l-au adus pe al şaselea. Când era pe punctul să moară, a spus: „Nu te înşela în zadar; noi din cauza noastră suferim acestea, pentru că am păcătuit faţă de Dumnezeul nostru. De aici [aceste lucruri] vrednice de mirare. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 18)
Mama a fost deosebit de minunată şi vrednică de o amintire frumoasă pentru că, văzând cum mor cei şapte fii ai ei într-o singură clipă, îndura aceasta cu tărie datorită speranţei pe care o avea în Domnul. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 20)
