pronađen 3658 Rezultati za: Mar
Eu încă nu terminasem de vorbit în inima mea şi, iată, Rebéca a ieşit cu urciorul ei pe umărul ei, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Şi eu i-am zis: «Dă-mi să beau, te rog!». (Cartea Genezei 24, 45)
Ea s-a grăbit, şi-a plecat urciorul ei de pe umărul ei şi a zis: «Bea şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!». Am băut şi ea a dat de băut şi cămilelor. (Cartea Genezei 24, 46)
Domnul i-a zis: „Două neamuri sunt în sânul tău şi două popoare din măruntaiele tale se vor despărţi. Un popor va fi mai tare decât celălalt popor şi cel mai mare îl va sluji pe cel mai mic”. (Cartea Genezei 25, 23)
Băieţii s-au făcut mari. Esáu a ajuns un vânător care cunoștea [arta vânătorii], om al câmpiei; dar Iacób era un om neprihănit, locuind în corturi. (Cartea Genezei 25, 27)
Omul a devenit mare și a tot crescut până când a ajuns foarte bogat. (Cartea Genezei 26, 13)
Ele au fost [o cauză] de amărăciune a sufletului pentru Isáac şi Rebéca. (Cartea Genezei 26, 35)
Când Isáac era bătrân şi ochii îi slăbiseră încât nu mai putea să vadă, l-a chemat pe Esáu, fiul său cel mai mare, şi i-a zis: „Fiul meu!”. El i-a răspuns: „Iată-mă!”. (Cartea Genezei 27, 1)
Rebéca a luat hainele cele mai frumoase ale lui Esáu, fiul ei mai mare, pe care le avea la ea în casă şi l-a îmbrăcat pe Iacób, fiul ei mai mic. (Cartea Genezei 27, 15)
Isáac s-a cutremurat cu mare cutremur şi a zis: „Atunci cine este cel care a prins vânatul şi mi l-a adus, iar eu am mâncat din toate înainte de a veni tu şi l-am binecuvântat? Şi binecuvântat va fi”. (Cartea Genezei 27, 33)
Când a auzit Esáu cuvintele tatălui său, a strigat cu strigăt mare, plin de amărăciune, şi i-a zis tatălui său: „Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!”. (Cartea Genezei 27, 34)
I-au făcut cunoscute Rebécăi cuvintele lui Esáu, fiul ei mai mare. Ea a trimis atunci şi l-a chemat pe Iacób, fiul ei mai mic, şi i-a zis: „Iată, Esáu, fratele tău, vrea să se răzbune pe tine ucigându-te! (Cartea Genezei 27, 42)
S-a uitat şi iată că pe câmp era o fântână; şi, iată, erau trei turme de oi care erau întinse lângă ea; căci din acea fântână se adăpau turmele. Piatra de pe gura fântânii era mare. (Cartea Genezei 29, 2)
