pronađen 8625 Rezultati za: Lor
Mi-am întors inima să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi raţiunea lucrurilor, cunoscând nelegiuirea nesimţirii şi nebunia prostiei. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 25)
Vezi, am găsit – spune Qohelét – şi una, şi alta, [căutând] să aflu raţiunea lucrurilor. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 27)
Cine este ca înţeleptul şi cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea omului îi luminează faţa şi încruntarea feţei i-o schimbă! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 1)
Pentru că nu face repede un decret împotriva unei lucări rele, de aceea inima fiilor oamenilor este plină [de dorinţa] de a face rău. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 11)
Există o deşertăciune care se face pe pământ: sunt drepţi care sunt loviţi ca pentru lucrarea celor vinovaţi şi sunt vinovaţi care sunt loviţi ca pentru lucrarea celor drepţi. Şi am zis că şi aceasta este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 8, 14)
Mi-am pus la inimă toate aceste lucruri ca să clarific toate, cum că cei drepţi, cei înţelepţi şi faptele lor sunt în mâna lui Dumnezeu, că omul nu cunoaşte nici iubirea, nici ura, chiar dacă toate sunt înaintea lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 1)
Acest rău este în tot ceea ce se face sub soare, căci este o singură soartă pentru toţi. Ba chiar inima fiilor oamenilor este plină de răutate şi prostia este în inimile lor în timpul vieţii lor şi după ea [se duc] la moarte. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 3)
Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic. Nu mai este pentru ei niciun profit, căci amintirea lor a fost uitată. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 5)
Şi iubirea lor, şi ura lor, şi gelozia lor au pierit deja; nu mai este pentru ei parte în veci în tot ceea ce se face sub soare. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 6)
Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu puterea ta! Căci nu este lucrare, raţiune a lucrurilor, cunoaştere şi înţelepciune în locuinţa morţilor, înspre care tu mergi. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 10)
Căci omul nu-şi cunoaşte timpul ca peştii care sunt prinşi în plasa cea rea şi ca păsările care sunt prinse în laţ. Ca ei sunt surprinşi fiii oamenilor la timpul cel rău care cade asupra lor pe neaşteptate. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 12)
Cuvintele înţelepţilor sunt ascultate în linişte, mai bine decât strigătele celor care domnesc printre nesimţiţi. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 9, 17)