pronađen 9265 Rezultati za: Care
Totuşi îţi mărturisesc că îl cinstesc pe Dumnezeul părinţilor după calea pe care ei o numesc „erezie”, crezând tot ceea ce este scris în Lege şi în Profeţi, (Faptele Apostolilor 24, 14)
având aceeaşi speranţă în Dumnezeu pe care o au şi ei, că va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi. (Faptele Apostolilor 24, 15)
în afară de acest singur cuvânt pe care l-am strigat în timp ce stăteam înaintea lor: «Pentru învierea morţilor sunt eu astăzi judecat înaintea voastră»”. (Faptele Apostolilor 24, 21)
Félix, care cunoştea amănunţit calea, i-a amânat, spunând: „Când va coborî tribunul Lisías, voi lua o hotărâre în privinţa cazului vostru”. (Faptele Apostolilor 24, 22)
După câteva zile, a venit Félix cu soţia lui, Drusíla, care era evreică. L-a chemat pe Paul şi l-a ascultat vorbind despre credinţa în Isus Cristos. (Faptele Apostolilor 24, 24)
După ce s-au împlinit doi ani, lui Félix i-a urmat Porcius Féstus. Félix, care voia să facă pe placul iudeilor, l-a lăsat pe Paul în închisoare. (Faptele Apostolilor 24, 27)
Aşadar, le-a zis: „Aceia dintre voi care au competenţă să coboare împreună cu mine şi să-l acuze dacă este ceva nepotrivit în omul [acesta]!”. (Faptele Apostolilor 25, 5)
Când a ajuns Paul, iudeii veniţi din Ierusalím l-au înconjurat, aducând împotriva lui multe acuze grave, pe care însă nu le puteau dovedi. (Faptele Apostolilor 25, 7)
Dacă totuşi am făcut vreo nedreptate sau vreo faptă care să merite moartea, nu mă dau înapoi de la moarte. Dar dacă nimic din cele de care mă acuză aceştia [nu este adevărat], nimeni nu mă poate da pe mâna lor. Fac apel la Cézar”. (Faptele Apostolilor 25, 11)
Acuzatorii care erau de faţă nu au adus împotriva lui nicio învinuire de vreunul dintre relele pe care le bănuiam eu. (Faptele Apostolilor 25, 18)
Apoi Féstus a zis: „Rege Agrípa şi voi toţi care sunteţi aici împreună cu noi, priviţi-l pe acesta pentru care toată mulţimea iudeilor, atât la Ierusalím, cât şi aici, m-a asaltat strigând că el nu mai trebuie să trăiască. (Faptele Apostolilor 25, 24)
Dar eu am constatat că el nu a făcut nimic care să merite moartea, însă pentru că el a făcut apel la maiestatea sa, am judecat să-l trimit. (Faptele Apostolilor 25, 25)
