Katolička Biblija
 

Cartea a doua a Regilor, 18

26. Eliachím, fiul lui Hilchía, Şébna şi Ióah i-au zis lui Rab-Şaché: „Vorbeşte cu slujitorii tăi în aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în iudaică în auzul poporului de pe zid!”.

Stihovi vezani uz Cartea a doua a Regilor, 18:

Capitolul 18 din 2 regi spune povestea lui Ezechia, regele lui Iuda și lupta sa împotriva lui Senaqueribe, regele Asiriei. Ezechia conduce reformele religioase în Iuda și refuză să se supună cerințelor lui Senaqueribe. Senaqueribe invadează Iuda, dar Hezechia cere ajutor lui Dumnezeu și armatei asiriene ajunge să sufere o mare înfrângere. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în 2 Regi 18.

2 Cronici 29:3: „În primul an al domniei sale, în prima lună, a deschis ușile Casei Domnului și le -a observat”. Acest verset arată prima acțiune a lui Ezechia ca rege al lui Iuda, care conducea reformele religioase în țară.

2 Cronici 30:6: „Prin urmare, mesagerii au mers cu scrisori în mână prin toate orașele Efraim și Manasseh și chiar Zebulom; dar batjocorindu -le și batjocorindu -le”. Acest verset arată respingerea reformelor religioase conduse de Ezechia de unii dintre locuitorii Regatului de Nord.

Isaia 36:4: „Atunci Rabsaqué le -a spus:„ Spune Ezechia: Astfel spune marele rege, regele Asiriei, în care ai încredere? ”Acest verset arată începutul cerințelor lui Senaquerib către ezechia, care a inclus predarea lui Iuda.

Isaia 37:14: „Atunci Ezechia a primit scrisoarea din mâinile mesagerilor și a citit -o; și a urcat spre casa Domnului și a întins mâna înaintea Domnului”. Acest verset arată răspunsul lui Ezechia la scrisoarea lui Senaqueribe, care a cerut ajutor lui Dumnezeu pentru a -și proteja împărăția.

Isaia 37:36: „Atunci îngerul Domnului a ieșit și a ucis o sută optzeci de mii de mii de oameni în tabăra asiriană; și când oamenii s -au ridicat dimineața, iată, erau toate cadavrele”. Acest verset arată o intervenție divină în bătălia dintre Iuda și Asiria, ceea ce a dus la o mare victorie pentru Ezechia și armata sa.





“É doce o viver e o penar para trazer benefícios aos irmãos e para tantas almas que, vertiginosamente, desejam se justificar no mal, a despeito do Bem Supremo.” São Padre Pio de Pietrelcina