Jó, 41

1. Ninguém é bastante ousado para provocá-lo. Quem lhe resistiria face a face?

1. Iată, speranţa ta este falsă! Oare nu este dărâmat cineva chiar şi la vederea lui?

2. Quem pôde afrontá-lo e sair com vida? Quem, debaixo de toda a extensão do céu?*

2. Nu este nimeni aşa de îndrăzneţ, ca să-l aţâţe. Cine este cel care va putea sta în faţa mea?

3. Não quero calar a glória de seus membros e falarei de seu vigor incomparável.

3. Cine mi-a venit înainte ca să-l răsplătesc? Tot ce este sub ceruri este al meu.

4. Quem levantou a dianteira de sua couraça? Quem penetrou na dupla linha de sua dentadura?

4. Nu voi trece sub tăcere vorbăria lui, nici cuvintele viteze, nici frumuseţea ordinii sale.

5. Quem lhe abriu os dois batentes da goela? Em torno dos seus dentes, só terror!

5. Cine-şi va descoperi în faţă îmbrăcămintea şi cine va intra printre dinţii săi dubli?

6. Sua costa é um aglomerado de escudos, cujas juntas são estreitamente ligadas:

6. Cine poate deschide porţile gurii lui? În jurul dinţilor lui este teroare.

7. uma encaixa na outra, nem sequer o ar passa por entre elas;

7. Şirurile scuturilor [sale] sunt măreţe, strânse cu o pecete strâmtă.

8. uma adere tão bem à outra, que são encaixadas sem se poderem desunir.

8. Se ating unul de altul, încât vântul nu trece printre ele.

9. Seu espirro faz jorrar a luz e seus olhos são como as pálpebras da aurora.

9. Se ating unul de altul, sunt prinse şi nu pot fi despărţite.

10. De sua goela saem chamas e escapam centelhas ardentes.

10. Strănuturile sale fac să lucească lumina, ochii săi sunt ca pleoapele zorilor.

11. De suas ventas sai fumaça como de uma panela que ferve entre chamas.

11. Din gura lui pleacă flăcări, scapără ca nişte scântei de foc.

12. Seu hálito queima como brasa e a chama jorra de sua goela.

12. Din nările lui iese fum, ca o oală aburindă şi un cuptor arzând.

13. Em seu pescoço reside sua força, diante dele salta o espanto.

13. Suflarea lui aprinde cărbunii şi din gura lui iese o flacără.

14. As dobras de seus músculos são aderentes, esticadas sobre ele, elas são inabaláveis.

14. În grumazul lui stă puterea şi înaintea lui saltă groaza.

15. Firme como a pedra é seu coração, firme como a mó fixa de um moinho.

15. Ceea ce atârnă de trupul lui este lipit, turnat pe el şi nu se mişcă.

16. Quando se levanta, estremecem as ondas e os vagalhões do mar se afastam.

16. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară de dedesubt.

17. Se uma espada o atinge, ela não resiste, nem a lança, nem a flecha, nem o dardo.

17. Când se ridică, se înspăimântă cei puternici, dau greş din cauza terorilor [sale].

18. O ferro para ele é como palha e o bronze, como madeira podre.

18. Cel care apropie de el sabia nu o ridică, nici suliţa, nici săgeata, nici lancea.

19. A flecha não o afugenta, as pedras de funda são palhinhas para ele.

19. Consideră fierul ca paiul şi bronzul, ca lemnul putred.

20. O martelo lhe parece um fiapo de palha e ri-se do assobio da espada.

20. Nu-l pune pe fugă săgeata, iar pietrele de praştie se întorc la el ca pleava.

21. Sob seu ventre há cacos pontiagudos, como uma grade de ferro que se arrasta sobre o lodo.

21. Ca pleava este considerată bâta şi râde de lancea care vibrează.

22. Faz ferver o abismo como uma caldeira e transforma o mar num queimador de perfumes.

22. Sub el sunt cioburi ascuţite: se întinde ca grapa peste pământ.

23. Deixa atrás de si um sulco luminoso, como se o abismo tivesse cabeleira branca.

23. Face să clocotească adâncul ca o oală şi marea o pune ca unsoare.

24. Não há nada igual a ele na terra, pois foi feito para não ter medo de nada.

24. În urma lui este o cărare de lumină şi abisul este considerat precum cărunteţea.

25. Ele afronta tudo o que é elevado. Ele é o rei dos mais orgulhosos animais”.

25. Nu este pe pământ cine să-l domine; el este făcut să fie fără frică.

26.

26. Priveşte toate cele semeţe, el este rege peste toţi puii animelelor feroce”.