Löydetty 295 Tulokset: onoare tată și mamă
Nu-l mustra cu asprime pe cel bătrân, ci îndeamnă-l ca pe un tată, iar pe tineri ca pe nişte fraţi, (Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Timotéi 5, 1)
Îmi mai amintesc de credinţa neprefăcută care este în tine, care a fost mai întâi în bunica ta, Loís, şi în mama ta, Euníce, şi sunt convins că este şi în tine. (Scrisoarea a doua sf. apostol Paul către Timotéi 1, 5)
De fapt, căruia dintre îngeri i-a spus vreodată: „Fiul meu eşti tu; eu astăzi te-am născut” şi iarăşi: „Eu îi voi fi lui Tată şi el îmi va fi Fiu”? (Scrisoarea către Evrei 1, 5)
Fără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna. (Scrisoarea către Evrei 7, 3)
Şi dacă îl numiţi Tată pe cel care, fără de părtinire, judecă fapta fiecăruia, purtaţi-vă cu teamă în timpul înstrăinării voastre! (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 1, 17)
Într-adevăr, ce onoare ar fi să suportaţi pedeapsa dacă aţi păcătuit? Dar dacă suportaţi suferinţa, deşi faceţi binele, aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 2, 20)
Pe frunte avea scris un nume misterios: „Babilónul cel mare, mama desfrânatelor şi a lucurilor abominabile ale pământului”. (Apocalipsul sf. apostol Ioan 17, 5)
