Löydetty 132 Tulokset: neamurilor
Unii din popor au fost dispuşi să meargă la rege ca să le dea putere să împlinească prescripţiile neamurilor. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 13)
Au construit un gimnaziu la Ierusalím, după obiceiul neamurilor. (Cartea întâi a Macabéilor 1, 14)
Atunci a zis fiecare către vecinul său: „Dacă acum toţi vom face aşa cum au făcut fraţii noştri şi nu ne vom lupta împotriva neamurilor pentru sufletele noastre şi pentru prescrierile noastre, îndată ne vor şterge de pe pământ”. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 40)
Au smuls legea din mâna neamurilor şi a regilor şi nu au dat nicio şansă celui păcătos. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 48)
Ierusalímul era nelocuit, ca un pustiu: nu era nimeni dintre cei născuţi în el care să intre şi să iasă. Sanctuarul era călcat în picioare şi fiii străinilor erau în fortăreaţă, locuinţa neamurilor. S-a ofilit bucuria lui Iacób şi au amuţit lautul şi harpa. (Cartea întâi a Macabéilor 3, 45)
A văzut tabăra neamurilor, puternică şi înarmată, şi cai împrejurul ei: aceştia erau învăţaţi cu războiul. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 7)
A fost o foarte mare bucurie în popor şi a fost îndepărtată ruşinea neamurilor. (Cartea întâi a Macabéilor 4, 58)
Bărbatul Iúda şi fraţii lui au fost cinstiţi foarte mult înaintea întregului Israél şi a tuturor neamurilor care au auzit de numele lui. (Cartea întâi a Macabéilor 5, 63)
Iúda a văzut toate relele pe care le-a făcut Alchimós şi cei care erau cu el împotriva fiilor lui Israél: erau mai multe decât ale neamurilor. (Cartea întâi a Macabéilor 7, 23)
Regele Demétrios, văzând că s-a liniştit pământul înaintea lui şi că nimeni nu se mai ridica împotriva lui, a dat drumul tuturor trupelor, fiecare la locul său, în afară de armatele de străini pe care le tocmise din insulele neamurilor; şi i-au devenit duşmani toate trupele care fuseseră ale părinţilor săi. (Cartea întâi a Macabéilor 11, 38)
În anul o sută şaptezeci a fost ridicat jugul neamurilor de [pe grumazul] lui Israél. (Cartea întâi a Macabéilor 13, 41)
Templul era plin de desfrânările şi petrecerile neamurilor care se desfătau cu desfrânate, se apropiau de femei chiar şi în curţile sfinte şi aduceau înăuntru lucruri care nu se cuveneau. (Cartea a doua a Macabéilor 6, 4)
