Löydetty 136 Tulokset: mânca
Domnul a vorbit şi despre Izabéla, zicând: „Câinii o vor mânca pe Izabéla lângă zidul Izreélului. (Cartea întâi a Regilor 21, 23)
Pe cel al lui Aháb care va muri în cetate, câinii îl vor mânca; iar pe cel care va muri în câmp, îl vor mânca păsările cerului”. (Cartea întâi a Regilor 21, 24)
Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau aceasta la o sută de oameni?”. Dar [Elizéu] a zis: „Dă oamenilor să mănânce! Căci aşa spune Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne»”. (Cartea a doua a Regilor 4, 43)
Regele i-a zis: „Ce ai?”. Ea i-a răspuns: „Femeia aceea mi-a zis: «Dă-mi-l pe fiul tău să-l mâncăm astăzi; mâine îl vom mânca pe fiul meu!». (Cartea a doua a Regilor 6, 28)
Slujitorul de braţul căruia se sprijinea regele a zis către omul lui Dumnezeu: „Iată, Domnul va face nişte ferestre în ceruri şi se va întâmpla lucrul acesta!”. Dar [Elizéu] a zis: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar nu vei mânca de acolo!”. (Cartea a doua a Regilor 7, 2)
Iar slujitorul îi spusese omului lui Dumnezeu: „Iată, Domnul va face nişte ferestre în ceruri şi se va întâmpla lucrul acesta!”, iar [Elizéu] spusese: „Iată, vei vedea cu ochii tăi, dar de acolo nu vei mânca!”. (Cartea a doua a Regilor 7, 19)
S-au întors şi i-au adus la cunoştinţă [lui Iehú], iar el a zis: „Este cuvântul Domnului, care a spus prin slujitorul său Ilíe din Tíşbe: «În ogorul din Izreél câinii vor mânca trupul Izabelei, (Cartea a doua a Regilor 9, 36)
Nu ascultaţi de Ezechía, căci aşa vorbeşte regele Asíriei: «Faceţi pace cu mine şi ieşiţi înaintea mea! Şi fiecare va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea din apele fântânii lui, (Cartea a doua a Regilor 18, 31)
Acesta să-ţi fie semnul: anul acesta veţi mânca ceea ce creşte de la sine şi al doilea an ce va răsări; dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii şi veţi mânca din rodul lor. (Cartea a doua a Regilor 19, 29)
Voi să nu le daţi pe fiicele voastre fiilor lor şi să nu le luaţi pe fiicele lor pentru fiii voştri! Să nu căutaţi pacea şi binele lor în veci! [Astfel] vă veţi întări şi veţi mânca bunurile pământului şi veţi lăsa moştenire fiilor voştri pentru totdeauna». (Cartea lui Ésdra 9, 12)
Tobía i-a spus: „Nu voi mânca şi nu voi bea până când nu vei fi de acord cu mine”. Raguél a zis: „Voi face să-ţi fie dată după judecata cărţii lui Moise. Căci din cer a fost hotărât să-ţi fie dată ţie. Ia-o pe sora ta! De acum, tu eşti fratele ei, iar ea este sora ta. Ea îţi este dată de astăzi şi până-n veşnicie. Domnul cerului să fie binevoitor cu voi, copile, în noaptea aceasta şi să arate faţă de voi îndurare şi pace!”. (Cartea lui Tobía 7, 12)
Iudíta a zis: „Nu voi mânca din ele, ca să nu devină pricină de poticnire, ci îmi vor ajunge cele pe care le-am adus cu mine!”. (Cartea Iudítei 12, 2)
