Löydetty 16692 Tulokset: lui

  • Şi [Domnul] a nimicit orice fiinţă de pe faţa pământului, de la om până la animal, până la târâtoare şi până la păsările cerului: au fost nimicite de pe pământ. Şi a rămas numai Nóe şi cele ce erau cu el în arcă. (Cartea Genezei 7, 23)

  • Au fost închise izvoarele abisului şi stăvilarele cerurilor şi a fost oprită ploaia din cer. (Cartea Genezei 8, 2)

  • Apoi a trimis un porumbel, ca să vadă dacă s-au scurs apele de pe faţa pământului. (Cartea Genezei 8, 8)

  • Porumbelul n-a găsit [niciun loc] unde să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în arcă, fiindcă pe faţa întregului pământ mai era încă apă. [Nóe] şi-a întins mâna, l-a luat şi l-a adus la el în arcă. (Cartea Genezei 8, 9)

  • În anul şase sute unu al vieţii lui Nóe, în luna întâi, în prima [zi] a lunii, apele secaseră de pe pământ. Nóe a dat la o parte acoperişul arcei şi s-a uitat şi, iată, faţa pământului era uscată. (Cartea Genezei 8, 13)

  • Atunci Dumnezeu i-a vorbit lui Nóe, zicând: (Cartea Genezei 8, 15)

  • Nóe a zidit un altar Domnului. A luat din toate animalele curate şi din toate păsările curate şi le-a adus arderi de tot pe altar. (Cartea Genezei 8, 20)

  • Domnul a mirosit mireasma plăcută. A zis Domnul în inima lui: „Nu voi mai blestema niciodată pământul din cauza omului. Căci gândurile inimii omului sunt rele din tinereţea lui; şi nu voi mai lovi toate vieţuitoarele aşa cum am făcut. (Cartea Genezei 8, 21)

  • Să aibă frică şi spaimă de voi toate vieţuitoarele pământului, toate păsările cerului, tot ce se târăște pe pământ şi toţi peştii mării: [toate] sunt date în mâinile voastre. (Cartea Genezei 9, 2)

  • Voi cere cont de sângele vieții voastre; voi cere cont de el față de toate vieţuitoarele şi față de om. Voi cere cont de viața omului față de [orice] om, fratele său. (Cartea Genezei 9, 5)

  • Dacă varsă cineva sângele omului, sângele lui să fie vărsat de om, căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul său! (Cartea Genezei 9, 6)

  • Apoi Dumnezeu le-a vorbit lui Nóe şi fiilor săi: (Cartea Genezei 9, 8)


“O mais belo Credo é o que se pronuncia no escuro, no sacrifício, com esforço”. São Padre Pio de Pietrelcina