Löydetty 56 Tulokset: groază

  • Când aud învinuirile multora, groaza mă înconjoară; când împreună se înţeleg între ei împotriva mea, uneltesc să-mi ia sufletul. (Cartea Psalmilor 31, 14)

  • Neamurile [păgâne] se zbuciumă, domniile se clatină. El şi-a ridicat glasul şi pământul se topeşte [de groază]. (Cartea Psalmilor 46, 7)

  • dar abia au văzut, şi au rămas înmărmuriţi, cuprinşi de groază, au luat-o la fugă. (Cartea Psalmilor 48, 6)

  • Inima mea se zbate înlăuntrul meu şi groaza morţii a căzut peste mine. (Cartea Psalmilor 55, 5)

  • La ameninţarea ta, ele fug, la glasul tunetului tău, sunt cuprinse de groază; (Cartea Psalmilor 104, 7)

  • se suiau spre ceruri, coborau spre abisuri; sufletul lor se topea de groază. (Cartea Psalmilor 107, 26)

  • Atunci a căzut asupra întregului popor teamă şi groază şi spuneau: „Nu este adevăr în ei şi judecată! Căci şi-au încălcat ceea ce au stabilit şi jurământul pe care l-au făcut”. (Cartea întâi a Macabéilor 7, 18)

  • Cohorta lui Iúda a apărut cea dintâi, iar duşmanii au fost cuprinşi de groaza şi de spaima cauzată de apariţia Celui care le vede pe toate. Au luat-o la fugă fiecare în altă parte, astfel încât s-au rănit unii pe alţii, străpungându-se cu ascuţişul săbiilor. (Cartea a doua a Macabéilor 12, 22)

  • De aceea şi eu voi râde de nenorocirea voastră, vă voi lua în râs când va veni groaza voastră, (Cartea Proverbelor 1, 26)

  • când va veni ca o vijelie groaza voastră, ca o furtună va veni nenorocirea voastră când vor veni peste voi strâmtorarea şi necazul. (Cartea Proverbelor 1, 27)

  • Inima mi s-a pierdut, groaza m-a cuprins: noaptea plăcerii mele mi-a schimbat-o în teroare. (Cartea profetului Isaía 21, 4)

  • Căci este o zi de groază, de ruină şi de derută de la Domnul Dumnezeul Sabaót în Valea Viziunii, de prăbuşire a zidului şi de strigăt către munte. (Cartea profetului Isaía 22, 5)


“Dirás tu o mais belo dos credos quando houver noite em redor de ti, na hora do sacrifício, na dor, no supremo esforço duma vontade inquebrantável para o bem. Este credo é como um relâmpago que rasga a escuridão de teu espírito e no seu brilho te eleva a Deus”. São Padre Pio de Pietrelcina