Löydetty 172 Tulokset: dreptate
Este bună rugăciunea [făcută] în adevăr şi pomana cu dreptate: este mai bună decât bogăţia cu nedreptate. Mai bine să faci pomană decât să aduni aur. (Cartea lui Tobía 12, 8)
Toate neamurile de pe întreg pământul, toate se vor întoarce şi se vor teme cu adevărat de Dumnezeu. Toţi îi vor părăsi pe idolii lor care i-au amăgit spre minciună prin amăgirile lor şi-l vor binecuvânta pe Dumnezeul veacurilor în dreptate. (Cartea lui Tobía 14, 6)
Acum, copiii mei, vă poruncesc: slujiţi-l pe Dumnezeu în adevăr şi faceţi ce este plăcut înaintea lui! Copiilor voştri să li se hotărască să facă dreptate şi pomană şi să-şi amintească de Dumnezeu, să binecuvânteze numele lui în orice clipă în adevăr şi cu toată puterea lor! Acum, tu, fiule, pleacă din Niníve şi nu mai rămâne aici! În ziua în care o vei îngropa pe mama ta alături de mine, chiar în ziua aceea, să nu mai poposeşti nicio noapte între hotarele ei! Căci văd multă nedreptate în ea şi multe înşelăciuni se fac într-însa şi nu le este ruşine. (Cartea lui Tobía 14, 9)
Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei şi plăcut de mulţi fraţi ai săi, căci a căutat binele poporului său şi a vorbit de pace întregii sale descendenţe. (3a) Mardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! (3b) Îmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri şi peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: (3c) izvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele şi apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele şi a făcut-o regină. (3d) Cei doi balauri sunt eu şi Amán. (3e) Popoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. (3f) Poporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu şi au fost mântuiţi; Domnul l-a mântuit pe poporul său şi ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne şi minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. (3g) De aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu şi unul pentru toate popoarele. (3h) Aceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi înaintea tuturor popoarelor. (3i) Dumnezeu şi-a amintit de poporul său şi a făcut dreptate pentru moştenirea sa. (3k) Vor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generaţie, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”. (3l) În anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu şi al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot şi levít, şi Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím. (Cartea Estérei 11, 3)
Aşa sunteţi şi voi, un nimic. Vedeţi angoasa şi vă temeţi. Cerere de dreptate (Cartea lui Iob 6, 21)
Iată-mă, sunt gata de judecată! Ştiu că am dreptate. (Cartea lui Iob 13, 18)
Departe de mine să vă dau dreptate vouă! Până când nu-mi voi da duhul, nu voi întoarce neprihănirea mea de la mine. (Cartea lui Iob 27, 5)
Mă îmbrăcam cu dreptate şi ea mă înveşmânta şi judecata mea era ca o manta şi un turban. (Cartea lui Iob 29, 14)
Iată, îţi voi răspunde aceasta: nu ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul. (Cartea lui Iob 33, 12)
Dacă ai vreun cuvânt să-mi întorci, vorbeşte, căci doresc să-ţi dau dreptate. (Cartea lui Iob 33, 32)
Voi lua ştiinţa mea de departe şi voi da dreptate celui care m-a făcut. (Cartea lui Iob 36, 3)
Aduceţi jertfe de dreptate şi încredeţi-vă în Domnul! (Cartea Psalmilor 4, 6)
