Löydetty 111 Tulokset: cântăreții templului
Rămâneau noaptea în jurul templului lui Dumnezeu, căci a lor era paza şi ei aveau cheia în fiecare dimineaţă. (Cartea întâi a Cronicilor 9, 27)
Aceştia sunt cântăreţii, capii părinteşti ai levíţilor; [locuiau] în camere, scutiţi de alte [slujiri], pentru că slujeau zi şi noapte. (Cartea întâi a Cronicilor 9, 33)
Cântăreţii Hemán, Asáf şi Etán, care [cântau] la cimbale de bronz. (Cartea întâi a Cronicilor 15, 19)
Davíd era îmbrăcat cu o manta de mătase; [la fel erau îmbrăcaţi] toţi levíţii care purtau arca, şi cântăreţii şi Chenínia, căpetenia transportului. Davíd avea pe el un efod de in. (Cartea întâi a Cronicilor 15, 27)
A ridicat stâlpii în faţa templului, unul la dreapta şi unul la stânga. Pe cel din dreapta l-a numit Iachín, iar pe cel din stânga l-a numit Bóaz. (Cartea a doua a Cronicilor 3, 17)
vasele, cuţitele, cazanele, ceştile şi cenuşarele de aur fin; intrarea casei şi uşile ei interioare pentru Sfânta Sfintelor şi uşile casei, ale templului, erau din aur. (Cartea a doua a Cronicilor 4, 22)
Când cei care sunau din trâmbiţe şi cântăreţii au devenit un singur glas, lăudându-l şi mulţumindu-i lui Dumnezeu. Și-au înălţat sunetul trâmbiţelor, al cimbalelor şi al tuturor instrumentelor muzicale şi l-au lăudat pe Dumnezeu – căci este bun şi veşnică este îndurarea lui –, atunci un nor a umplut templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 13)
Toată lucrarea lui Solomón a fost pregătită până în ziua întemeierii templului Domnului şi până la terminarea lui: casa Domnului a fost terminată. (Cartea a doua a Cronicilor 8, 16)
S-a uitat şi, iată, regele stătea lângă coloana lui, la intrare. Căpeteniile şi cei cu trâmbiţele erau lângă rege. Tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţe, iar cântăreţii cu instrumente muzicale dădeau tonul pentru aclamaţie. Atalía şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Trădare! Trădare!”. (Cartea a doua a Cronicilor 23, 13)
Toată adunarea s-a prosternat, cântăreţii au intonat cântarea şi trâmbiţaşii au sunat din trâmbiţe. Toate acestea, până când s-a terminat [de adus] arderea de tot. (Cartea a doua a Cronicilor 29, 28)
Cântăreţii, fiii lui Asáf, stăteau la locul lor, după porunca lui Davíd, a lui Asáf, a lui Hemán şi a lui Iedutún, văzătorul regelui. Uşierii stăteau la fiecare uşă: nu puteau să se îndepărteze de la slujirea lor, căci fraţii lor, levíţii, pregăteau şi pentru ei. (Cartea a doua a Cronicilor 35, 15)
Ieremía a făcut un cântec de jale pentru Iosía. Toţi cântăreţii şi toate cântăreţele au vorbit de Iosía în cântecele lor de jale până în ziua de azi şi au ajuns o regulă în Israél. Iată, sunt scrise între Cântecele de jale. (Cartea a doua a Cronicilor 35, 25)
