Löydetty 2541 Tulokset: Vin
amintindu-mi de cuvintele profetului Ámos, care a vorbit împotriva [cetăţii Bétel], spunând: „Sărbătorile voastre se vor schimba în durere şi cântecele voastre, în bocet şi plânset”. (Cartea lui Tobía 2, 6)
Nu ştiam că sus pe zid sunt păsărele. A căzut găinaţ cald peste ochii mei şi mi-a apărut o albeaţă. M-am dus la medici ca să fiu vindecat, dar cu cât mă ungeau mai mult cu medicamente, cu atât orbeau ochii mei mai mult din cauza albeţii, până când am orbit de tot. Am fost orb timp de patru ani şi toţi fraţii mei sufereau cu mine. Ahicár s-a îngrijit de mine timp de doi ani, până când a plecat la Elimáis. (Cartea lui Tobía 2, 10)
Fă cu mine după cum îţi place! Porunceşte să fie luat duhul meu din mine, ca să fiu dezlegat de pe faţa pământului şi să devin pământ! Căci mai de folos îmi este să mor decât să trăiesc, pentru că am auzit reproşuri mincinoase şi am multă durere în mine. Porunceşte, Doamne, să fiu dezlegat de strâmtorarea aceasta! Dezleagă-mă înspre locul de veci şi nu-ţi întoarce faţa de la mine, Doamne! Căci îmi este mai de folos să mor decât să privesc strâmtorare multă în viaţa mea şi să mai aud reproşuri!”. (Cartea lui Tobía 3, 6)
Căci fusese dată [ca soţie] la şapte bărbaţi, iar Asmodéu, demonul cel rău, îi ucisese pe aceştia înainte de a fi ei împreună cu ea, aşa cum se cuvine soţiilor. Slujitoarea i-a zis: „Tu i-ai ucis pe bărbaţi. Iată, ai fost dată la şapte bărbaţi şi nu ai rămas cu numele de la niciunul! (Cartea lui Tobía 3, 8)
A fost trimis Rafaél ca să-i vindece pe cei doi. Pe Tobít să-l scape de albeaţa de pe ochi ca să vadă cu ochii săi lumina lui Dumnezeu, iar pe Sára, [fiica] lui Raguél, să i-o dea de soţie lui Tobía, fiul lui Tobít, şi să-l îndepărteze de la ea pe Asmodéu, demonul cel rău. Căci îi era menit lui Tobía să o aibă ca moştenire dintre toţi cei care voiau să o ia. În aceeaşi clipă, Tobít s-a întors din curte spre casa lui, iar Sára, [fiica] lui Raguél, a coborât din camera de sus. (Cartea lui Tobía 3, 17)
L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Şi i-a spus: „Înmormântează-mă cum se cuvine! Cinsteşte-o pe mama ta şi nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei şi nu-i întrista sufletul prin nimic! (Cartea lui Tobía 4, 3)
Ce urăşti, tu să nu faci nimănui! Să nu bei vin până când te îmbeţi şi să laşi beţia să meargă pe drum cu tine! (Cartea lui Tobía 4, 15)
Tobía s-a dus şi l-a chemat: „Tinere, tata te cheamă!”. A venit la el şi l-a salutat el mai întâi pe Tobít: „Să ai parte de multe bucurii!”. Tobít i-a răspuns, zicându-i: „De ce aş avea să mă bucur? Căci sunt cu ochi neputincioşi şi nu văd lumina cerului, ci zac în întuneric asemenea morţilor care nu văd lumina. Deşi trăiesc, sunt printre morţi; aud glasul oamenilor, dar nu-i văd”. [Rafaél] i-a zis: „Ai încredere că vei fi în curând vindecat de Dumnezeu; ai încredere!”. Tobít i-a răspuns: „Tobía, fiul meu, vrea să meargă în Média. Vei putea merge împreună cu el ca să-l conduci? Îţi voi da plată, frate”. El i-a zis: „Pot să merg cu el, ştiu toate drumurile. Am călătorit de multe ori în Média şi am străbătut toate câmpiile şi munţii ei şi-i cunosc toate drumurile”. (Cartea lui Tobía 5, 10)
Cu fierea să ungi ochii omului peste care s-a ridicat albeaţă. Să sufli peste ei, peste albeaţă, şi se vor vindeca!”. (Cartea lui Tobía 6, 9)
I-a mai spus: „Ţie ţi se cuvine să o iei. Ascultă-mă, frate! Voi vorbi cu tatăl despre fată în noaptea aceasta ca să ţi-o luăm ca mireasă. Când ne vom întoarce din Raghés, îi vom face nunta. Ştiu că Raguél nu ar putea să ţi-o refuze şi să o logodească cu altul, căci atunci ar fi vrednic de moarte, după judecata cărţii lui Moise, pentru că ştie că ţie ţi se cuvine să o ai pe fata lui înaintea oricărui bărbat. Acum, ascultă-mă, frate! Vom vorbi despre fată în noaptea aceasta şi o vom logodi cu tine. Când ne vom întoarce de la Raghés, o vom lua şi o vom aduce cu noi la tine acasă”. (Cartea lui Tobía 6, 13)
Când Tobía a auzit cuvintele lui Rafaél şi că ea este sora lui, din descendenţa casei tatălui său, a îndrăgit-o foarte mult şi inima lui s-a alipit de ea. (Cartea lui Tobía 6, 19)
Raguél a auzit cuvântul şi i-a zis băiatului: „Mănâncă şi bea, simte-te bine în noaptea aceasta! Căci nu este un alt om căruia să i se cuvină să o ia pe Sára, fiica mea, în afară de tine, frate, după cum nici eu nu am putere să o dau unui alt om în afară de tine. Căci tu eşti [ruda] mea cea mai apropiată şi îndată îţi voi arăta adevărul, copile! (Cartea lui Tobía 7, 10)