Löydetty 2541 Tulokset: Vin
Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomón pe care să nu i-l explice. (Cartea a doua a Cronicilor 9, 2)
Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înţelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit. (Cartea a doua a Cronicilor 9, 6)
Ei i-au răspuns: „Dacă vei fi bun cu poporul acesta şi le vei face pe plac, dacă le vei răspunde şi le vei spune cuvinte frumoase, atunci ei vor fi slujitorii tăi în toate zilele”. (Cartea a doua a Cronicilor 10, 7)
A întărit fortăreţele, a pus în ele conducători şi [a făcut] magazii pentru hrană, untdelemn şi vin. (Cartea a doua a Cronicilor 11, 11)
Oare nu i-aţi alungat pe preoţii Domnului, pe fiii lui Áaron, şi pe levíţi şi v-aţi făcut preoţi ca popoarele pământului? Oricine vine cu un viţel şi şapte berbeci devine preot al celui care nu este dumnezeu. (Cartea a doua a Cronicilor 13, 9)
Ieroboám a pus [oameni] la pândă care să vină prin spatele lor. Ei erau în faţa lui Iúda, iar [cei din] pândă în spatele lor. (Cartea a doua a Cronicilor 13, 13)
Asá l-a invocat pe Domnul Dumnezeul lui şi a zis: „Doamne, numai tu poţi veni în ajutor celui slab şi celui puternic: vino în ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Căci pe tine ne sprijinim şi în numele tău am venit împotriva acestei mulţimi. Doamne, tu eşti Dumnezeul nostru: să nu învingă omul împotriva ta!”. (Cartea a doua a Cronicilor 14, 10)
Când a auzit Asá aceste cuvinte şi profeţia lui Óded, profetul, s-a întărit şi a îndepărtat idolii din toată ţara lui Iúda şi Beniamín, din cetăţile pe care le capturase din ţinutul muntos al lui Efraím şi a înnoit altarul Domnului care era înaintea vestibulului Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 15, 8)
Căci ochii Domnului scrutează tot pământul ca să se arate tare faţă de cei cu inima neprihănită faţă de el. Te-ai comportat ca un nebun în privinţa aceasta; de acum înainte vei avea războaie”. (Cartea a doua a Cronicilor 16, 9)
În anul al treizeci şi nouălea al domniei sale, Asá s-a îmbolnăvit de picioare şi boala lui a devenit foarte grea. Însă nici în timpul bolii sale nu l-a căutat pe Domnul, ci pe vindecători. (Cartea a doua a Cronicilor 16, 12)
Mesagerul care se dusese să-l cheme pe Mihéia i-a vorbit aşa: „Iată, cuvintele profeţilor sunt ca o singură gură, [profeţind] binele pentru rege! Să fie cuvintele tale ca [vorba] unuia dintre ei şi vorbeşte de bine!”. (Cartea a doua a Cronicilor 18, 12)
Iehú, fiul lui Hanáni, profetul, i-a ieşit înainte şi i-a zis regelui Iosafát: „Oare se cuvine să-l ajuţi pe cel rău şi să-i iubeşti pe cei care-l urăsc pe Domnul? Pentru aceasta, mânia Domnului va veni asupra ta. (Cartea a doua a Cronicilor 19, 2)