Löydetty 2920 Tulokset: Templul Domnului
Eu sunt Rafaél, unul dintre cei şapte îngeri care stau şi umblă înaintea gloriei Domnului”. (Cartea lui Tobía 12, 15)
Dar Dumnezeu se va îndura de ei şi-i va întoarce Dumnezeu în ţara lui Israél. Vor reconstrui templul, însă nu unul ca şi cel dintâi, până la vremea când se va împlini timpul potrivit. Iar după aceasta, se vor întoarce din captivitatea lor cu toţii şi vor construi Ierusalímul cum se cuvine, iar casa lui Dumnezeu de acolo va fi zidită aşa cum au vorbit despre ea profeţii lui Israél. (Cartea lui Tobía 14, 5)
S-au înspâimântat foarte mult de el şi au tremurat pentru Ierusalím şi pentru templul Domnului Dumnezeului lor. (Cartea Iudítei 4, 2)
Tocmai se întorseseră din captivitate şi tot poporul Iudéii abia se adunase la un loc, iar obiectele, altarul şi templul care a fost profanat fuseseră sfinţite. (Cartea Iudítei 4, 3)
Toţi bărbaţii lui Israél, femeile şi copiii care locuiau în Ierusalím au căzut cu faţa la pământ înaintea templului, şi-au presărat cenuşă pe cap şi s-au încins cu saci înaintea Domnului. (Cartea Iudítei 4, 11)
Domnul a ascultat glasul lor şi a privit la suferinţa lor. Poporul postea de multe zile în toată Iudéea şi la Ierusalím, înaintea templului Domnului celui Atotputernic. (Cartea Iudítei 4, 13)
Ioachím, marele preot, şi toţi preoţii care stăteau înaintea Domnului şi cei care slujeau Domnului, având coapsele încinse cu sac, aduceau arderea de tot continuă, rugăciunile şi darurile de bunăvoie ale poporului. (Cartea Iudítei 4, 14)
Dar când s-au îndepărtat de la calea pe care le-a stabilit-o, au fost nimiciţi cu totul prin foarte multe războaie şi au fost duşi captivi într-o ţară care nu era a lor, iar templul Dumnezeului lor a devenit una cu pământul şi cetăţile lor au fost luate în stăpânire de către duşmanii lor. (Cartea Iudítei 5, 18)
Voi să nu cereţi garanţii ale planurilor Domnului Dumnezeului nostru, pentru că Dumnezeu nu poate fi ameninţat ca un om şi nici presat ca un fiu al omului! (Cartea Iudítei 8, 16)
Acum, fraţilor, să le arătăm fraţilor noştri că viaţa lor depinde de noi şi că cele sfinte, templul şi altarul, se sprijină pe noi! (Cartea Iudítei 8, 24)
Pe lângă toate acestea, să-i mulţumim Domnului Dumnezeului nostru, care ne încearcă pe noi ca şi pe părinţii noştri. (Cartea Iudítei 8, 25)
Iudíta i-a spus: „Primeşte cuvintele sclavei tale; slujitoarea ta va vorbi în faţa ta şi nu-i voi spune minciuni domnului meu în noaptea aceasta! (Cartea Iudítei 11, 5)
