Löydetty 1077 Tulokset: Sin
Cel care adună [lipsindu-şi] sufletul adună pentru alţii şi din bunurile sale se vor înfrupta alţii. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 14, 4)
Cel rău cu sine însuşi cu cine va fi bun? Nu se va bucura de bogăţiile sale. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 14, 5)
Nu este mai rău decât cel zgârcit cu sine şi aceasta este răsplata răutăţii lui. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 14, 6)
Se va sprijini de ea şi nu se va clătina, se va ţine de ea şi nu va fi făcut de ruşine. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 15, 4)
De la un singur om cugetat cetatea va fi populată, dar tribul celor fărădelege va fi devastat. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 16, 4)
Chiar dacă ar fi unul singur cu grumazul înţepenit, ar fi de mirare aceasta: să scape nepedepsit. Căci îndurarea şi mânia sunt la el, el este puternic în îndurare, dar îşi revarsă mânia. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 16, 11)
Cei iscusiţi în cuvinte au devenit şi ei înţelepţi şi au revărsat ca ploaia proverbe potrivite. Mai bine încredinţarea în singurul stăpân decât inima moartă, alipită la un mort. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 18, 29)
Cel înţelept în cuvinte se face pe sine agreat, dar favorurile celor nebuni se vor risipi. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 20, 13)
Există cineva care-şi pierde sufletul din cauza ruşinii, şi, în faţa unui nepriceput, se pierde. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 20, 22)
Există cineva care promite un favor unui prieten din ruşine, dar şi-l face duşman pe degeaba. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 20, 23)
Obiceiul omului mincinos este dezonoarea şi ruşinea lui va fi cu el continuu. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 20, 26)
Ruşinea tatălui este naşterea unui [copil] needucat, iar cea a unei fiice este spre pagubă. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 22, 3)
