Löydetty 1072 Tulokset: Rugăciunea Lui David
Nu pălăvrăgi în mulţimea bătrânilor şi nu repeta cuvântul în rugăciunea ta! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 7, 14)
Rugăciunea celui sărac [ajunge] din gura lui până la urechile [Domnului] şi judecata lui vine grabnic. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 21, 5)
Nu va fi părtinitor împotriva celui sărac şi rugăciunea celui nedreptăţit va fi ascultată. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 34, 16)
Rugăciunea celui umil străbate norii şi, până când nu se apropie, nu se lasă mângâiat. Nu se va îndepărta până când Cel Preaînalt nu-l va vizita, (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 34, 21)
Astfel este omul care posteşte pentru păcatele sale şi din nou ajunge să le facă. Cine va asculta rugăciunea lui şi la ce i-a folosit când s-a umilit? (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 35, 31)
Ei nu vor pune în lumină educaţia şi judecata şi nu vor fi aflaţi [ocupându-se] cu parabole, dar ei susţin creaţia din veac şi rugăciunea lor este în lucrarea meseriei. Altfel este cu cel care-şi pune la inimă şi se gândeşte la legea Celui Preaînalt. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 38, 34)
A fost şi o alianţă cu Davíd, fiul lui Iése din tribul lui Iúda. Moştenirea regelui este numai din fiu în fiu, dar moştenirea lui Áaron este pentru [toată] descendenţa lui. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 45, 25)
După acestea, s-a ridicat Natán ca să profeţească în zilele lui Davíd. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 47, 1)
Aşa cum grăsimea este pusă deoparte din [jertfa] mântuitoare, tot aşa Davíd, dintre fiii lui Israél. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 47, 2)
Dar Domnul nu-şi va lăsa îndurarea şi nu se va pierde [niciunul] din cuvintele sale. Nu va lăsa să fie nimiciţi nepoţii alesului său şi nu a îndepărtat descendenţa celui care l-a iubit pe el. Lui Iacób i-a dat un rest şi lui Davíd, o rădăcină din el. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 47, 22)
Cu toate acestea, poporul nu s-a convertit şi nu s-au îndepărtat de păcatele lor până când au fost scoşi din ţara lor şi au fost împrăştiaţi pe tot pământul. A rămas popor puţin şi un principe în casa lui Davíd. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 48, 15)
Ezechía a făcut ceea ce este plăcut Domnului şi a rămas tare pe căile lui Davíd, tatăl lui, pe care i le-a poruncit Isaía, profetul cel mare şi credibil în viziunile sale. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 48, 22)
