Löydetty 1368 Tulokset: Regele
Regele, furios, a poruncit să fie puse pe foc tigăi şi oale. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 3)
Ajungând la ultima suflare, a zis: „Tu, nemernicule, ne scoţi din viaţa prezentă, dar Regele lumii ne va ridica la învierea vieţii veşnice pe noi, care murim pentru legile sale”. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 9)
aşa încât însuşi regele şi cei care erau cu el au fost uimiţi de curajul tânărului, pentru care suferinţele nu însemnau parcă nimic. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 12)
Însă, pentru că tânărul nu-l lua în seamă, regele a chemat-o pe mamă şi a îndemnat-o să-l sfătuiască pe fiul ei să se salveze. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 25)
Regele s-a înfuriat şi a fost mai crud decât cu ceilalţi, pentru că i-au părut amare batjocurile. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 39)
Nicanór avea de gând să plătească tributul care era de două mii de talánţi, pe care regele îl dădea románilor din vânzarea iudeilor capitivi. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 10)
„Regele şi generalul Antióh le urează bunilor cetăţeni iudei multă bucurie, sănătate şi bunăstare. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 19)
Scrisoarea regelui avea acest conţinut: „Regele Antióh, fratelui Lýsias, sănătate! (Cartea a doua a Macabéilor 11, 22)
Iar scrisoarea regelui către popor era aceasta: „Regele Antióh, către sfatul bătrânilor iudeilor şi către ceilalţi iudei, sănătate! (Cartea a doua a Macabéilor 11, 27)
Dar Regele regilor a stârnit mânia lui Antióh împotriva nelegiuitului, iar Lýsias a arătat că el este cauza tuturor relelor şi a poruncit să fie dus la Beréea şi să fie ucis după cum este obiceiul locului. (Cartea a doua a Macabéilor 13, 4)
Regele înainta cu gânduri barbare spre a le da iudeilor să vadă [nenorociri] mai mari decât cele pe care le făcuse tatăl său. (Cartea a doua a Macabéilor 13, 9)
Când regele a simţit curajul iudeilor, a încercat să cucerească locurile [lor] prin viclenie. (Cartea a doua a Macabéilor 13, 18)
