Löydetty 3612 Tulokset: Poporul Lui Dumnezeu
[Femeia] i-a zis lui Ilíe: „Ce este între mine şi tine, om al lui Dumnezeu? Ai venit la mine să-mi aminteşti nelegiuirea şi să faci să-mi moară fiul?”. (Cartea întâi a Regilor 17, 18)
Femeia i-a zis lui Ilíe: „Acum ştiu că eşti un om al lui Dumnezeu şi cuvântul Domnului în gura ta este adevăr!”. (Cartea întâi a Regilor 17, 24)
Viu este Domnul că nu este popor sau regat unde să nu fi trimis stăpânul meu să te caute. Şi când se spunea că nu eşti acolo, punea regatul sau poporul să jure că nu te-a găsit. (Cartea întâi a Regilor 18, 10)
Ilíe s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vă veţi clătina în două părţi? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după el, iar dacă este Báal, mergeţi după el!”. Însă poporul nu i-a răspuns nimic. (Cartea întâi a Regilor 18, 21)
Să chemaţi numele dumnezeului vostru şi eu voi chema numele Domnului! Dumnezeul care va răspunde prin foc, acela este Dumnezeu”. Tot poporul a răspuns: „Este bun lucrul [acesta]”. (Cartea întâi a Regilor 18, 24)
La amiază, Ilíe îşi bătea joc de ei, zicând: „Strigaţi cu glas mai puternic, căci este dumnezeu! Poate că se gândeşte [la ceva] sau e plecat în călătorie sau e pe drum; poate doarme şi se va trezi!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 27)
Ilíe a zis atunci întregului popor: „Apropiaţi-vă de mine!”. Şi tot poporul s-a apropiat de el. Ilíe a reparat altarul Domnului care fusese dărâmat. (Cartea întâi a Regilor 18, 30)
Când se aducea ofranda, profetul Ilíe s-a apropiat şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Abrahám, al lui Isáac şi al lui Israél: fă să se ştie astăzi că tu eşti Dumnezeu în Israél şi eu sunt slujitorul tău! Şi că prin cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri. (Cartea întâi a Regilor 18, 36)
Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi ca să cunoască poporul acesta că tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că tu le întorci inima înapoi!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 37)
Tot poporul a văzut, a căzut cu faţa [la pământ] şi a zis: „Domnul, el este Dumnezeu! Domnul, el este Dumnezeu!”. (Cartea întâi a Regilor 18, 39)
Izabéla a trimis un mesager la Ilíe să-i spună: „Aşa să-mi facă Dumnezeu – ba mai rău – dacă mâine pe vremea aceasta nu voi face sufletul tău ca sufletul unuia dintre ei! (Cartea întâi a Regilor 19, 2)
El s-a sculat, a mâncat şi a băut; şi, cu puterea acelei hrane, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la muntele lui Dumnezeu, Hóreb. (Cartea întâi a Regilor 19, 8)
