Löydetty 279 Tulokset: Muntele Carmel
Era un om din muntele lui Efraím numit Mihéia. (Cartea Judecătorilor 17, 1)
Au trecut de acolo în muntele lui Efraím şi au ajuns la casa lui Micá. (Cartea Judecătorilor 18, 13)
Dar, iată, un bătrân se întorcea seara de la muncă, de pe câmp. El era din muntele lui Efraím şi locuia ca străin la Ghibéea, iar oamenii din locul [acela] erau fii ai lui Beniamín. (Cartea Judecătorilor 19, 16)
Era un om din Ramatáim-Ţufám, din muntele lui Efraím. Numele lui era Elcaná, fiul lui Ierohám, fiul lui Elíhu, fiul lui Tóhu, fiul lui Ţuf, din Efráta. (Cartea întâi a lui Samuél 1, 1)
Saul a trecut prin muntele lui Efraím şi a străbătut ţinutul Şalişá, dar nu le-a găsit; au trecut prin ţinutul Şaalím, dar nu erau [acolo]; au străbătut ţara lui Beniamín, dar nu le-au găsit. (Cartea întâi a lui Samuél 9, 4)
Saul şi-a ales trei mii de [bărbaţi] din Israél: două mii erau cu el la Micmáş şi pe muntele Bétel, iar o mie erau cu Ionatán la Ghibéea din Beniamín. Pe cei care au rămas din popor, i-a trimis pe fiecare la cortul lui. (Cartea întâi a lui Samuél 13, 2)
Toţi bărbaţii lui Israél care se ascunseseră în muntele lui Efraím au auzit că filisténii fug şi i-au urmărit şi ei în luptă. (Cartea întâi a lui Samuél 14, 22)
Samuél s-a sculat dimineaţa [ca să meargă] în întâmpinarea lui Saul. Însă i s-a spus lui Samuél: „Saul a mers la Carmél şi, iată, a ridicat mâna, a înconjurat, a trecut mai departe şi a coborât la Ghilgál”. (Cartea întâi a lui Samuél 15, 12)
Davíd a locuit în pustiu, în locuri întărite, şi a rămas pe muntele din pustiul Zif. Saul l-a căutat în toate zilele, dar Dumnezeu nu l-a dat în mâna lui. (Cartea întâi a lui Samuél 23, 14)
Era un om în Maón a cărui proprietate era în Carmél. Era foarte bogat: avea trei mii de oi şi o mie de capre. El îşi tundea turma în Carmél. (Cartea întâi a lui Samuél 25, 2)
Davíd a trimis zece tineri şi le-a zis: „Urcaţi la Carmél şi mergeţi la Nabál! Întrebaţi-l de sănătate în numele meu (Cartea întâi a lui Samuél 25, 5)
Am auzit că tunzi [turma]. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am umilit şi nu li s-a luat nimic tot timpul cât au fost la Carmél. (Cartea întâi a lui Samuél 25, 7)
