Löydetty 534 Tulokset: Mephiboste A Rămas în Urmă
Nicanór a rămas la Ierusalím, unde nu a făcut niciun rău. Dar a dat drumul mulţimii grupelor care se adunase la el. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 23)
Astfel s-au încheiat cele despre Nicanór şi, pentru că, din acel moment, cetatea a rămas în stăpânirea evreilor, termin şi eu aici istorisirea mea. (Cartea a doua a Macabéilor 15, 37)
dar la urmă este mai amară decât pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri. (Cartea Proverbelor 5, 4)
ca să nu gemi la urmă, când se vor sfârşi trupul tău şi carnea ta, (Cartea Proverbelor 5, 11)
Ascultă sfatul şi primeşte disciplina, ca să devii înţelept în cele din urmă ale tale. (Cartea Proverbelor 19, 20)
Cine-şi răsfaţă din tinereţe slujitorul, la urmă va deveni nerecunoscător. (Cartea Proverbelor 29, 21)
I-am văzut pe toţi cei vii care umblă sub soare împreună cu al doilea copil care [urma] să stea în locul lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 15)
Numele nostru va fi uitat cu timpul şi nimeni nu-şi va mai aminti de lucrările noastre. Viaţa noastră va trece ca urma norului şi ca negura care se împrăştie împinsă de razele soarelui şi îndepărtată de căldura lui. (Cartea Înţelepciunii 2, 4)
Ca o corabie care străbate apele învolburate, pentru a cărei trecere nu se găseşte urmă şi nici dâra carenei ei în valuri. (Cartea Înţelepciunii 5, 10)
Cu dificultate ne reprezentăm cele de pe pământ şi descoperim cu trudă cele la îndemână, dar celor din cer, cine le va da de urmă? (Cartea Înţelepciunii 9, 16)
Când a venit asupra lor furia teribilă a fiarelor şi erau distruşi de muşcătura şerpilor încolăciţi, mânia ta nu a rămas până la sfârşit. (Cartea Înţelepciunii 16, 5)
Încercarea morţii i-a atins şi pe cei drepţi şi a fost în pustiu un măcel al mulţimii, însă mânia nu a rămas pentru mult [timp]. (Cartea Înţelepciunii 18, 20)