Löydetty 1280 Tulokset: Mare Preot
Te-ai aşezat la o masă mare? Nu-ţi deschide deasupra ei gura şi nu spune: „Ce multe-s pe ea!”! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 31, 12)
Nici cu o femeie, despre rivala ei, nici cu un fricos, despre luptă, nici cu un negustor, despre comerţ, nici cu cel care cumpără, despre vânzare, nici cu un invidios, despre mulţumire, nici cu un nemilos, despre generozitate, nici cu vreun leneş, despre vreo lucrare, nici cu un tocmit pe un an, despre terminarea [lucrării], nici cu sluga puturoasă, despre o lucrare mare: să nu te sprijini pe aceştia pentru niciun sfat! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 37, 11)
Dacă Domnul cel Mare va voi, îl va umple de duhul inteligenţei, ca ploaia va revărsa cuvintele înţelepciunii sale şi în rugăciune îl va mărturisi pe Domnul. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 39, 6)
O mare îndeletnicire a fost creată pentru fiecare om şi un jug greu asupra fiilor lui Adám din ziua ieşirii din sânul mamei lor până în ziua întoarcerii la mama tuturor. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 40, 1)
Toate câte sunt din pământ se vor întoarce în pământ şi [cele] din apă vor reveni în mare. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 40, 11)
Avuţiile celor nedrepţi se vor usca precum un râu şi ca un tunet mare care se risipeşte în ploaie. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 40, 13)
Mare este Domnul care l-a făcut şi care, prin cuvintele lui, grăbeşte cursul [lui]! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 43, 5)
Cei care navighează pe mare povestesc despre pericolele ei, iar noi ne mirăm când auzim cu urechile noastre. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 43, 24)
Cum am putea să-l glorificăm? Căci el este cel mare, mai presus de toate lucrările sale. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 43, 28)
Domnul este înfricoşător şi foarte mare şi puterea lui este minunată. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 43, 29)
Abrahám a fost părintele cel mare al unei mulţimi de neamuri şi nu s-a mai aflat vreunul asemenea lui în glorie. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 44, 19)
De aceea, [Domnul] a pus în jurământul cu el să fie binecuvântate neamurile prin descedenţa lui; să se înmulţească precum pulberea pământului şi să înalţe descedenţa lui ca stelele, iar ei vor moşteni de la mare la mare şi de la râu până la marginile pământului. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 44, 21)
