Löydetty 3658 Tulokset: Mar
(Mt 26,69-75; Mc 14,66-72; In 18,15-18.25-27) După ce l-au prins, l-au luat şi l-au dus în casa marelui preot, iar Petru îl urma de departe. (Evanghelia după sf. Luca 22, 54)
Şi ieşind, a plâns amar. (Evanghelia după sf. Luca 22, 62)
Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Căci noi înşine am auzit-o din gura lui”. (Evanghelia după sf. Luca 22, 71)
Îl urma şi o mare mulţime de popor şi de femei care-şi băteau pieptul şi-l plângeau. (Evanghelia după sf. Luca 23, 27)
Erau: Maria Magdaléna, Ioana şi Maria, [mama] lui Iacób, şi altele împreună cu ele, care le-au spus acestea apostolilor. (Evanghelia după sf. Luca 24, 10)
voi veţi fi martorii acestor lucruri. (Evanghelia după sf. Luca 24, 48)
Iar ei, adorându-l, s-au întors la Ierusalím cu bucurie mare (Evanghelia după sf. Luca 24, 52)
Acesta a venit spre mărturie, ca să dea mărturie despre lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. (Evanghelia după sf. Ioan 1, 7)
Nu era el lumina, ci [a venit] să dea mărturie despre lumină. (Evanghelia după sf. Ioan 1, 8)
Ioan a dat mărturie despre el şi a strigat, zicând: „Acesta era cel despre care v-am spus: Cel care vine după mine a fost înaintea mea pentru că era mai înainte de mine”. (Evanghelia după sf. Ioan 1, 15)
(Mt 3,1-12; Mc 1,2-8; Lc 3,15-17) Aceasta este mărturia dată de Ioan când iudeii au trimis de la Ierusalím unii preoţi şi leviţi ca să-l întrebe: „Cine eşti tu?”. (Evanghelia după sf. Ioan 1, 19)
Iar el a mărturisit, şi nu a negat. A mărturisit: „Nu sunt eu Cristos!”. (Evanghelia după sf. Ioan 1, 20)
