Löydetty 389 Tulokset: Creația Omului

• Răscumpărarea sufletului omului este bogăţia lui, dar cel necăjit nu aude dojana. (Cartea Proverbelor 13, 8)

• Pleacă din faţa omului nesimţit, pentru că nu vei afla de pe buzele lui cunoaştere. (Cartea Proverbelor 14, 7)

• Este o cale [ce pare] dreaptă înaintea omului, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii. (Cartea Proverbelor 14, 12)

• Omului îi aparţin orânduirile inimii, dar de la Domnul vine răspunsul limbii. (Cartea Proverbelor 16, 1)

• Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel care cercetează duhurile este Domnul. (Cartea Proverbelor 16, 2)

• Inima omului îşi gândeşte calea, dar Domnul stabileşte paşii săi. (Cartea Proverbelor 16, 9)

• Este o cale [ce pare] dreaptă înaintea omului, dar la sfârşitul ei sunt căile morţii. (Cartea Proverbelor 16, 25)

• Înainte de a fi zdrobită, inima omului se înalţă şi înainte de onoare, este umilinţa. (Cartea Proverbelor 18, 12)

• Duhul omului îl susţine în slăbiciunea sa, dar un duh abătut cine-l poate ridica? (Cartea Proverbelor 18, 14)

• Darul omului îi lărgeşte [intrarea] şi îl conduce înaintea celor mari. (Cartea Proverbelor 18, 16)

• Nebunia omului îi suceşte calea şi inima lui se indignează împotriva Domnului. (Cartea Proverbelor 19, 3)

• Multe sunt gândurile din inima omului, dar planul Domnului, acela se împlineşte. (Cartea Proverbelor 19, 21)