Löydetty 243 Tulokset: Abraham

  • Înainte de a termina el de vorbit, iată, Rebéca, născută din Betuél, fiul Mílcăi, soţia lui Nahór, fratele lui Abrahám, a ieşit cu urciorul pe umărul ei. (Cartea Genezei 24, 15)

  • şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, care nu a abandonat bunăvoinţa şi adevărul faţă de stăpânul meu! În drumul meu, Domnul m-a condus la casa fraţilor stăpânului meu”. (Cartea Genezei 24, 27)

  • [Slujitorul] a zis: „Eu sunt servitorul lui Abrahám. (Cartea Genezei 24, 34)

  • Am ajuns azi la izvor şi am zis: «Doamne, Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, dacă vei face să reuşesc în drumul pe care merg astăzi, (Cartea Genezei 24, 42)

  • Apoi m-am plecat şi l-am adorat pe Domnul. Şi l-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, care m-a călăuzit pe drumul sigur ca s-o iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul lui. (Cartea Genezei 24, 48)

  • Când a auzit servitorul lui Abrahám cuvintele lor, s-a aruncat la pământ înaintea Domnului. (Cartea Genezei 24, 52)

  • Şi au lăsat-o pe sora lor Rebéca să plece cu doica ei, cu servitorul lui Abrahám şi cu oamenii lui. (Cartea Genezei 24, 59)

  • Abrahám şi-a luat din nou o soţie, numită Chetúra. (Cartea Genezei 25, 1)

  • Abrahám i-a dat lui Isáac tot ce avea el, (Cartea Genezei 25, 5)

  • iar fiilor concubinelor pe care le-a avut Abrahám le-a dat daruri şi, pe când era încă în viaţă, i-a trimis de lângă Isáac, fiul său, spre răsărit, în ţinutul Qédem. (Cartea Genezei 25, 6)

  • Acestea sunt zilele anilor vieţii lui Abrahám pe care le-a trăit: o sută şaptezeci şi cinci de ani. (Cartea Genezei 25, 7)

  • Abrahám şi-a dat duhul şi a murit după o bătrâneţe fericită, bătrân şi sătul [de zile], şi a fost adăugat la poporul său. (Cartea Genezei 25, 8)


“Pobres e desafortunadas as almas que se envolvem no turbilhão de preocupações deste mundo. Quanto mais amam o mundo, mais suas paixões crescem, mais queimam de desejos, mais se tornam incapazes de atingir seus objetivos. E vêm, então, as inquietações, as impaciências e terríveis sofrimentos profundos, pois seus corações não palpitam com a caridade e o amor. Rezemos por essas almas desafortunadas e miseráveis, para que Jesus, em Sua infinita misericórdia, possa perdoá-las e conduzi-las a Ele.” São Padre Pio de Pietrelcina