Löydetty 26382 Tulokset: Şi
iată, eu stau lângă izvorul de apă şi fata care va ieşi să scoată apă şi căreia îi voi zice: ‹Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din urciorul tău!› (Cartea Genezei 24, 43)
şi care îmi va răspunde: ‹Bea tu însuţi şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!›, aceea este femeia pe care a rânduit-o Domnul pentru fiul stăpânului meu!». (Cartea Genezei 24, 44)
Eu încă nu terminasem de vorbit în inima mea şi, iată, Rebéca a ieşit cu urciorul ei pe umărul ei, s-a coborât la izvor şi a scos apă. Şi eu i-am zis: «Dă-mi să beau, te rog!». (Cartea Genezei 24, 45)
Ea s-a grăbit, şi-a plecat urciorul ei de pe umărul ei şi a zis: «Bea şi voi scoate apă şi pentru cămilele tale!». Am băut şi ea a dat de băut şi cămilelor. (Cartea Genezei 24, 46)
Şi am întrebat-o şi am zis: «A cui fiică eşti?». Ea a răspuns: «Sunt fata lui Betuél, fiul lui Nahór pe care i l-a născut Mílca». I-am pus inelul în nas şi brăţările la mâini. (Cartea Genezei 24, 47)
Apoi m-am plecat şi l-am adorat pe Domnul. Şi l-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, Abrahám, care m-a călăuzit pe drumul sigur ca s-o iau pe fiica fratelui stăpânului meu pentru fiul lui. (Cartea Genezei 24, 48)
Şi acum, dacă voiţi să faceți bunăvoinţă şi adevăr faţă de stăpânul meu, faceți-mi cunoscut; dacă nu, faceți-mi cunoscut iarăşi, ca să mă îndrept la dreapta sau la stânga!”. (Cartea Genezei 24, 49)
Lában şi Betuél au răspuns şi au zis: „De la Domnul a ieșit lucrul acesta; noi nu-ţi putem spune nici rău, nici bine. (Cartea Genezei 24, 50)
Iată, Rebéca este înaintea ta; ia-o şi du-te; şi să fie soţia fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul!”. (Cartea Genezei 24, 51)
Servitorul a scos obiectele din argint şi obiecte din aur şi îmbrăcăminte pe care le-a dat Rebécăi; a dat, de asemenea, daruri bogate fratelui său şi mamei sale. (Cartea Genezei 24, 53)
Au mâncat şi au băut el şi oamenii care erau cu el şi au poposit acolo. Dimineaţa, când s-au sculat, el a zis: „Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpânul meu!”. (Cartea Genezei 24, 54)
Fratele ei şi mama ei au zis: „Fata să mai stea cu noi măcar vreo zece zile; după aceea va pleca!”. (Cartea Genezei 24, 55)
