Löydetty 186 Tulokset: înțelepciune a lumii
Umblaţi cu înţelepciune faţă de cei din afară, folosind bine momentul potrivit! (Scrisoarea sf. apostol Paul către Coloséni 4, 5)
învăţându-ne să respingem nelegiuirea şi poftele lumeşti, ca să trăim în veacul de acum cu înţelepciune, cu dreptate şi cu evlavie, (Scrisoarea sf. apostol Paul către Tit 2, 12)
De fapt, noi care am crezut intrăm în odihnă, aşa cum s-a zis: „Astfel am jurat în mânia mea: nu vor intra în odihna mea”, chiar dacă lucrările erau făcute de la întemeierea lumii. (Scrisoarea către Evrei 4, 3)
care au gustat din cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi din puterile lumii viitoare (Scrisoarea către Evrei 6, 5)
căci ar fi trebuit să sufere de mai multe ori de la întemeierea lumii. Dar acum, la împlinirea timpurilor, el s-a arătat o singură dată ca să distrugă păcatul prin jertfa lui. (Scrisoarea către Evrei 9, 26)
pe de o parte, aţi fost supuşi la insulte şi chinuri în văzul lumii, pe de altă parte, aţi devenit solidari cu cei care erau trataţi astfel. (Scrisoarea către Evrei 10, 33)
Ascultaţi, fraţii mei iubiţi! Oare nu i-a ales Dumnezeu pe cei săraci în ochii lumii, dar bogaţi în credinţă, ca moştenitori ai împărăţiei pe care el a promis-o celor care îl iubesc? (Scrisoarea sf. apostol Iacób 2, 5)
Desfrânaţilor! Oare nu ştiţi că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Aşadar, cine vrea să fie prietenul lumii, devine duşmanul lui Dumnezeu. (Scrisoarea sf. apostol Iacób 4, 4)
era cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost dezvăluit, pentru voi, în timpurile de pe urmă. (Scrisoarea întâi sf. apostol Petru 1, 20)
Prin acestea, ne-a dat promisiunile lui preţioase şi mari, pentru ca astfel să deveniţi părtaşi ai naturii sale dumnezeieşti, după ce v-aţi smuls din depravarea care este în poftele lumii. (Scrisoarea a doua a sf. apostol Petru 1, 4)
Într-adevăr, dacă, după ce au fugit de întinările lumii prin cunoaşterea Domnului nostru şi a Mântuitorului Isus Cristos, sunt din nou înlănţuiţi şi învinşi de acestea, starea de pe urmă devine pentru ei mai rea decât cea dintâi. (Scrisoarea a doua a sf. apostol Petru 2, 20)
El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. (Scrisoarea întâi a sf. apostol Ioan 2, 2)
