Löydetty 1561 Tulokset: Înaintea
Tot Israélul şi Iúda îl îndrăgea pe Davíd, pentru că el ieşea şi intra înaintea lor. (Cartea întâi a lui Samuél 18, 16)
Ionatán i-a vorbit bine de Davíd lui Saul, tatăl său: „Să nu păcătuiască regele împotriva slujitorului său Davíd, căci el nu a greşit înaintea ta; din contră, faptele lui sunt foarte bune pentru tine! (Cartea întâi a lui Samuél 19, 4)
S-a dezbrăcat şi el de haine şi a profeţit şi el înaintea lui Samuél. A rămas dezbrăcat toată ziua şi toată noaptea aceea. De aceea se zice: „Este oare şi Saul printre profeţi?”. (Cartea întâi a lui Samuél 19, 24)
Davíd a fugit din Naiót, de lângă Ráma. A venit la Ionatán şi a zis: „Ce-am făcut? Ce nelegiuire şi ce păcat am săvârşit înaintea tatălui tău că vrea să-mi ia viaţa?”. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 1)
Davíd a jurat din nou: „Tatăl tău ştie că am aflat har înaintea ta şi a zis: «Să nu ştie Ionatán, ca să nu se întristeze!». Însă viu este Domnul şi viu este sufletul tău că doar un pas este între mine şi moarte!”. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 3)
În ziua aceea era acolo cineva dintre slujitorii lui Saul închis înaintea Domnului. Numele lui era Dóeg din Edóm, capul păstorilor lui Saul. (Cartea întâi a lui Samuél 21, 8)
Şi-a schimbat purtarea înaintea lor, a făcut-o pe nebunul înaintea lor, zgâria uşile porţii şi lăsa să-i curgă balele pe barbă. (Cartea întâi a lui Samuél 21, 14)
Oare duc lipsă de nebuni că mi-l aduceţi şi pe acesta ca s-o facă pe nebunul înaintea mea? Să intre acesta în casa mea?”. (Cartea întâi a lui Samuél 21, 16)
I-a adus înaintea regelui din Moáb şi au locuit cu el în tot timpul cât a fost Davíd în refugiu. (Cartea întâi a lui Samuél 22, 4)
Au încheiat amândoi o alianţă înaintea Domnului. Davíd a rămas la Horşá, iar Ionatán a plecat acasă. (Cartea întâi a lui Samuél 23, 18)
S-au ridicat şi au mers la Zif înaintea lui Saul. Davíd şi oamenii lui erau în pustiul Maón, în Arabáh, care este la dreapta de Ieşimón. (Cartea întâi a lui Samuél 23, 24)
Le-a zis slujitorilor săi: „Treceţi înaintea mea, iar eu voi veni după voi!”. Dar lui Nabál, soţul ei, nu i-a zis [nimic]. (Cartea întâi a lui Samuél 25, 19)
