Löydetty 13472 Tulokset: Îi
Am mai văzut sub soare că în locul judecăţii era nelegiuirea şi în locul dreptăţii era vinovăţia. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 16)
Mi-am zis în inimă: „Dumnezeu îi va judeca pe cel drept şi pe cel vinovat, căci este un timp pentru ceea ce este plăcut şi pentru tot ceea ce este făcut acolo”. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 17)
Am zis în inimă: „Din cauza fiilor oamenilor, ca Dumnezeu să-i încerce şi să vadă că nu sunt decât animale”. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 18)
Cine cunoaşte suflarea fiilor oamenilor? Oare urcă spre înălţimi? Sau suflarea animalelor, oare coboară ea spre adâncul pământului? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 21)
I-am lăudat pe cei morţi, care muriseră deja, mai mult decât pe cei vii, care trăiesc încă. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 2)
Am văzut toată truda şi tot succesul lucrării care sunt [motiv] de gelozie a omului faţă de aproapele lui. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 4)
Mai bine o palmă plină în odihnă, decât amândoi pumnii plini cu chin şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 6)
există unul singur şi nu este un al doilea; nu are nici fiu, nici frate şi nu este capăt pentru toată truda sa, ba chiar ochiul lui nu se satură de bogăţii: „Pentru cine trudesc eu şi-mi lipsesc sufletul de bunăstare?”. Şi aceasta este deşertăciune şi îndeletnicire rea. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 8)
I-am văzut pe toţi cei vii care umblă sub soare împreună cu al doilea copil care [urma] să stea în locul lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 15)
Căci visul vine din mulţimea ocupaţiilor şi glasul celui nesimţit, din mulţimea cuvintelor. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 5, 2)
Nu pune gura ta să facă să păcătuiască trupul tău şi nu spune înaintea mesagerului: „A fost o eroare”! De ce să se mânie Dumnezeu din cauza vocii tale şi să distrugă lucrarea mâinilor tale? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 5, 5)
Când vezi oprimarea celui necăjit şi jefuirea judecăţii şi a dreptăţii în provincie, nu te uimi de ceea ce [pare] plăcut, căci unul mai înalt decât cel înalt veghează şi există mai înalţi peste ei. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 5, 7)
