Katolinen Raamattu
 

Cartea Deuteronómului, 2

19. Să te apropii de fiii lui Amón! Nu vă arătaţi ostili faţă de ei şi nu vă luaţi la luptă cu ei, căci nu-ţi voi da [nimic] să stăpâneşti din ţara fiilor lui Amón, pentru că am dat-o în stăpânire fiilor lui Lot!

Aiheeseen liittyvät säkeet Cartea Deuteronómului, 2:

Deuteronom 2 povestește călătoria israeliților prin deșert și întâlnirea sa cu alte națiuni, inclusiv edomii și moabiții. Capitolul evidențiază importanța respectării pământului și a popoarelor pe care le găsesc în drum spre țara promisă. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în Deuteronom 2:

Deuteronom 2:4- „Dă-i război, luptă-l”. Acest verset este instrucțiunea lui Dumnezeu pentru ca israeliții să lupte împotriva oamenilor din Seom, regele amoriților. El arată că, deși israeliții au fost într -o călătorie în țara promisă, ei ar trebui totuși să lupte pentru asta.

Deuteronom 2:19 - "Și nu ai conținut cu ei, nici cu Moab; nu le -ai luptat, nici nu a existat nici o luptă." Moise le amintește israeliților că nu ar trebui să lupte cu moabiții, căci Dumnezeu le -a dat acel pământ ca moștenire. Acest lucru evidențiază importanța respectării pământului și a oamenilor care nu sunt dușmani.

Deuteronom 2:25 - „De astăzi voi începe să pun teroarea și frica de tine peste popoarele de sub întregul cer, care îți aud faima și se agită înaintea ta”. Dumnezeu a promis israeliților că El va pune frică în inimile popoarelor pe care le -au găsit în drum spre țara promisă. Acest lucru arată că victoria israeliților nu depinde doar de abilitățile lor militare, ci de intervenția divină.

Deuteronom 2:30 - "Și Seom, regele lui Hesbom, nu a vrut să trecem prin pământul Lui; căci DOMNUL Dumnezeul tău și -a întărit spiritul și a făcut inima lui încăpățânată, să -și dea afară în mâna ta, așa cum vede astăzi. - Acest verset evidențiază credința că Dumnezeu controla soarta israeliților și că dușmanii săi erau eliberați în mâinile sale de voința divină.

Deuteronom 2:37 - „Numai cu țara copiilor lui Ammon nu ai ajuns, nici la întregul Ribeira Jaboque, nici la orașele din munte, nici nicăieri Domnul pe care Dumnezeul nostru l -a interzis”. Acest verset seamănă cu israeliții că nu ar trebui să lupte cu copiii lui Ammon, căci Dumnezeu nu le -a dat acest pământ. Acest lucru evidențiază importanța respectării limitelor definite de Dumnezeu și a nu căuta mai mult decât li s -a promis.





“Há alegrias tão sublimes e dores tão profundas que não se consegue exprimir com palavras. O silêncio é o último recurso da alma, quando ela está inefavelmente feliz ou extremamente oprimida!” São Padre Pio de Pietrelcina