1. „Unde a plecat iubitul tău, tu, cea frumoasă între femei? Unde s-a îndreptat iubitul tău, ca să-l căutăm cu tine?”.

2. „Iubitul meu a coborât în grădina sa, la stratul cu balsam, ca să pască [turma] în grădină şi să culeagă crini.

3. Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu: el îşi paşte [turma] între crini”.

4. Frumoasă eşti tu, prietena mea, ca Tirţá, plăcută ca Ierusalímul, dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt].

5. Întoarce-ţi ochii dinaintea mea, căci ei mă tulbură! Părul tău este ca o turmă de capre care coboară din Galaád.

6. Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi care se ridică de la spălat; toate au gemeni şi stearpă nu este între ele.

7. Ca o bucată de rodie sunt obrajii tăi de după văl.

8. Sunt şaizeci de regine, optzeci de concubine, iar tinerele sunt fără număr,

9. dar numai una este ea, porumbiţa mea, perfecta mea; una este ea la mama ei, desăvârşita celei care a născut-o. Fetele o văd şi o numesc fericită, reginele şi concubinele o laudă.

10. Cine este aceasta care se arată ca zorile, frumoasă ca luna, strălucitoare ca soarele, dar cumplită ca [trupele] cu steaguri [în vânt]?

11. Am coborât în grădina cu nuci ca să văd verdeaţa de pe vale, să văd lăstarii viei şi dacă au înflorit rodiii.

12. Nu ştiu, dar sufletul meu m-a pus pe carele lui Aminadíb.





“É preciso amar, amar e nada mais”. São Padre Pio de Pietrelcina