Found 91 Results for: sfârșit
Îi presa necesitatea vrednică de un astfel de sfârşit şi i-a aruncat într-o uitare a celor întâmplate, ca să împlinească pedeapsa care rămânea pentru chinurile [lor]. (Cartea Înţelepciunii 19, 4)
La sfârşit vei găsi liniştea ei şi se va schimba pentru tine în bucurie. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 6, 28)
Căci începutul trufiei este păcatul şi cel care este stăpânit de ea revarsă [ceea ce este] abominábil. De aceea, Domnul l-a lăsat în pericole şi-l va ruina până la sfârşit. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 10, 13)
Chiar dacă se umileşte şi umblă încovoiat, sufletul tău să fie pregătit şi să se păzească de el, şi vei fi pentru el precum cel care curăţă o oglindă şi vei şti că nu rămâne ruginită până la sfârşit. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 12, 11)
Nu-l aşeza lângă tine ca, întorcându-te, să nu-ţi ia locul! Nu-l aşeza la dreapta ta, ca nu cumva să caute scaunul tău şi la sfârşit să recunoşti cuvintele mele şi să ai remuşcări din cauza vorbelor mele! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 12, 12)
Te va face de ruşine la ospeţele sale până când te va despuia de două sau de trei ori, iar la sfârşit îşi va bate joc de tine. După acestea, te va vedea şi te va părăsi şi va clătina din cap faţă de tine. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 13, 7)
Dacă face bine, o face din nebăgare de seamă, iar la sfârşit va fi dezvăluită răutatea lui. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 14, 7)
Faptele dreptăţii, cine le va vesti sau cine le va aştepta? Alianţa lui este departe. Aprecierea tuturor va fi la sfârşit. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 16, 22)
Cel care discută cu un nebun este precum cel care discută cu unul care moţăie; la sfârşit îi va spune: „Ce-i?”. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 22, 10)
Nu râde împreună cu el, ca să nu suferi împreună cu el, căci la sfârşit vei scrâşni din dinţi! (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 30, 10)
Din cauza necumpătării, mulţi au sfârşit, dar cel care este atent îşi adaugă [zile] la viaţă. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 37, 31)
Când el îşi deschide mâinile, se bucură, astfel şi cei care încalcă [poruncile] vor cădea la sfârşit. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 40, 14)
