Found 279 Results for: dorință de moarte
Davíd a jurat din nou: „Tatăl tău ştie că am aflat har înaintea ta şi a zis: «Să nu ştie Ionatán, ca să nu se întristeze!». Însă viu este Domnul şi viu este sufletul tău că doar un pas este între mine şi moarte!”. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 3)
Acum, pentru toată dorinţa ta de a coborî, rege, coboară şi noi îl vom da în mâna regelui!”. (Cartea întâi a lui Samuél 23, 20)
Femeia i-a răspuns: „Tu ştii ce a făcut Saul, cum i-a alungat din ţară pe necromanţi şi pe ghicitori. De ce întinzi o cursă sufletului meu? Ca să mă dai la moarte?”. (Cartea întâi a lui Samuél 28, 9)
Saul şi Ionatán, amabili şi gentili, nici în viaţă, nici în moarte nu s-au despărţit; erau mai uşori decât vulturul, mai puternici decât leul. (Cartea a doua a lui Samuél 1, 23)
Itái i-a răspuns regelui: „Viu este Domnul şi viu este stăpânul meu, regele! În locul unde va fi stăpânul meu, regele – fie moarte, fie viaţă – acolo va fi şi slujitorul tău”. (Cartea a doua a lui Samuél 15, 21)
Regele s-a cutremurat şi a urcat în camera de deasupra porţii şi a plâns. În timp ce mergea spunea: „Fiul meu Absalóm! Fiul meu, fiul meu Absalóm! De m-ar fi dat pe mine la moarte în locul tău! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 1)
Atunci Abişái, fiul Ţerúiei, a zis: „Pentru aceasta nu trebuie dat la moarte Şiméi, pentru că l-a blestemat pe unsul Domnului?”. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 22)
Dar Davíd a zis: „Ce ne priveşte pe mine şi pe voi, fii ai Ţerúiei, că îmi sunteţi astăzi adversari? Să fie dat la moarte astăzi vreun om în Israél? Oare nu ştiu eu astăzi că sunt rege peste Israél?” (Cartea a doua a lui Samuél 19, 23)
Davíd a avut o dorinţă şi a zis: „Cine-mi va da să beau apă din fântâna care este la poarta Betleémului?”. (Cartea a doua a lui Samuél 23, 15)
(5,9) Slujitorii mei vor coborî din Libán spre mare. Le voi duce pe plute pe mare până la locul pe care mi-l vei indica. Le voi desface acolo şi le vei lua. Dar împlineşte-mi şi tu dorinţa dând hrană pentru casa mea”. (Cartea întâi a Regilor 5, 23)
Hirám, regele din Tir, îi dăduse lui Solomón lemn de cedru şi lemn de chiparos şi aur, după dorinţa sa. Atunci, regele Solomón i-a dat lui Hirám douăzeci de cetăţi în ţara Galileii. (Cartea întâi a Regilor 9, 11)
Apoi a ieşit la izvorul apelor, a aruncat sare în el şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Am vindecat apele acestea; nu va mai fi în ele nici moarte, nici sterilitate»”. (Cartea a doua a Regilor 2, 21)
