Found 149 Results for: Símon

  • Fiii lui Símon: Amnón, Riná, Ben-Hanán şi Tilón. Fiii lui Işéi: Zohét şi Ben-Zohét. (Cartea întâi a Cronicilor 4, 20)

  • În acele zile, s-a ridicat Matatía, fiul lui Ioan, [fiul] lui Símon, preotul, dintre cei ai lui Ioaríb din Ierusalím, şi s-a stabilit la Modiín. (Cartea întâi a Macabéilor 2, 1)

  • Símon, numit Tasí, (Cartea întâi a Macabéilor 2, 3)

  • Iúda i-a zis lui Símon, fratele său: „Alege-ţi bărbaţi şi mergi ca să-i eliberezi pe fraţii tăi care sunt în Galiléea; eu şi Ionatán, fratele meu, vom merge în Galaád!”. (Cartea întâi a Macabéilor 5, 17)

  • Au împărţit pentru Símon trei mii de bărbaţi ca să meargă în Galiléea, iar pentru Iúda opt mii [ca să meargă] în Galaád. (Cartea întâi a Macabéilor 5, 20)

  • Símon a plecat în Galiléea, a purtat multe războaie cu neamurile şi a nimicit neamurile din faţa lui. (Cartea întâi a Macabéilor 5, 21)

  • În zilele în care Iúda şi Ionatán erau în Galaád, iar Símon, fratele lui, era în Galiléea, în faţa [cetăţii] Ptolemáis, (Cartea întâi a Macabéilor 5, 55)

  • Ionatán şi Símon l-au ridicat pe Iúda, fratele lor, şi l-au îngropat în mormântul părinţilor lui, la Modiín. (Cartea întâi a Macabéilor 9, 19)

  • Ionatán, Símon, fratele lui şi toţi cei care erau cu el au aflat şi au fugit spre pustiul Técoa şi şi-au fixat tabăra lângă apa lacului Asfár. (Cartea întâi a Macabéilor 9, 33)

  • După aceste lucruri, i-au făcut cunoscut lui Ionatán şi lui Símon, fratele lui, că fiii lui Iambri fac nuntă mare şi că aduc mireasa din Nadábat, fiica unuia dintre cei mai mari din Canaán, cu alai mare. (Cartea întâi a Macabéilor 9, 37)

  • Ionatán, Símon şi cei care erau cu el au plecat spre Bet-Basí, care este în pustiu, au reconstruit dărâmăturile ei şi au întărit-o. (Cartea întâi a Macabéilor 9, 62)

  • Ionatán l-a lăsat pe Símon, fratele său, în cetate, iar el a ieşit în ţară, mergând cu un număr [mic de oameni]. (Cartea întâi a Macabéilor 9, 65)


“Não queremos aceitar o fato de que o sofrimento é necessário para nossa alma e de que a cruz deve ser o nosso pão cotidiano. Assim como o corpo precisa ser nutrido, também a alma precisa da cruz, dia a dia, para purificá-la e desapegá-la das coisas terrenas. Não queremos entender que Deus não quer e não pode salvar-nos nem santificar-nos sem a cruz. Quanto mais Ele chama uma alma a Si, mais a santifica por meio da cruz.” São Padre Pio de Pietrelcina