Found 1832 Results for: Cer
Davíd nu i-a pus la numărătoare pe cei de la douăzeci de ani în jos, căci Domnul a spus că va înmulţi Israélul ca stelele cerului. (Cartea întâi a Cronicilor 27, 23)
Iar tu, Solomón, fiul meu, învaţă să-l cunoşti pe Dumnezeul tatălui tău şi slujeşte-i cu inimă neprihănită şi cu suflet binevoitor, căci Domnul cercetează toate inimile şi înţelege toate planurile minţii! Dacă-l vei căuta, se va lăsa găsit de tine; dar dacă-l vei abandona, te va abandona pentru [totdeauna]. (Cartea întâi a Cronicilor 28, 9)
Căci ale tale sunt, Doamne, mărirea, puterea, gloria, splendoarea şi lauda. Pentru că tot ce este în cer şi pe pământ este al tău. A ta, Doamne, este împărăţia şi tu eşti înălţat peste toate. (Cartea întâi a Cronicilor 29, 11)
Ştiu, Dumnezeul meu, că tu cercetezi inima şi că iubeşti dreptatea. În dreptatea inimii mele am oferit toate acestea. Am văzut cu bucurie poporul tău care se află aici oferindu-ţi [darul lor]. (Cartea întâi a Cronicilor 29, 17)
În noaptea aceea, Dumnezeu i s-a arătat lui Solomón şi i-a zis: „Cere ce vrei să-ţi dau!”. (Cartea a doua a Cronicilor 1, 7)
Dumnezeu i-a zis lui Solomón: „Pentru că aceasta a fost în inima ta: nu ai cerut bogăţii, avere şi glorie; nu ai cerut viaţa celor care te urăsc şi nici multe zile, ci ai cerut înţelepciune şi pricepere ca să poţi judeca poporul meu, peste care te-am pus rege, (Cartea a doua a Cronicilor 1, 11)
Căci cine are puterea să-i construiască o casă când cerurile şi cerurile cerurilor nu-l pot cuprinde? Şi cine sunt eu ca să-i construiesc o casă chiar şi numai ca să ard tămâie înaintea lui? (Cartea a doua a Cronicilor 2, 5)
Apoi, Hirám a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, care a făcut cerurile şi pământul, pentru că i-a dat regelui Davíd un fiu înţelept, priceput, prudent şi chibzuit, care să construiască o casă pentru Domnul şi o casă pentru domnia lui! (Cartea a doua a Cronicilor 2, 11)
Solomón a făcut un postament de bronz şi l-a pus în mijlocul curţii: era lung de cinci cóţi, lat de cinci cóţi şi înalt de trei cóţi. Şi-a plecat genunchii în faţa întregii adunări a lui Israél şi şi-a întins mâinile spre cer (Cartea a doua a Cronicilor 6, 13)
şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israél, nu este Dumnezeu ca tine nici în ceruri, nici pe pământ: tu ţii alianţa şi îndurarea faţă de slujitorii tăi care umblă înaintea ta din toată inima lor! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 14)
Căci într-adevăr locuieşte Dumnezeu cu oamenii pe pământ? Iată, cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să te cuprindă! Cu atât mai puţin această casă pe care am construit-o. (Cartea a doua a Cronicilor 6, 18)
Întoarce-ţi faţa spre rugăciunea slujitorului tău şi spre cererea lui, Doamne Dumnezeul meu, ca să asculţi strigătul şi rugăciunea pe care ţi-o adresează slujitorul tău! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 19)
