Found 1935 Results for: Apă
Le-ai dat pâine din cer când le-a fost foame şi ai scos apă din stâncă atunci când le era sete; le-ai spus că îi vei duce să moştenească ţara asupra căreia ţi-ai întins mâna ca să le-o dai. (Cartea lui Nehemía 9, 15)
Le-ai dat Duhul tău cel bun ca să-i facă înţelepţi; nu le-ai refuzat mana ta de la gură şi le-ai dat apă când le era sete. (Cartea lui Nehemía 9, 20)
Le-ai dat împărăţii şi popoare şi le-ai împărţit în regiuni şi au luat în stăpânire ţara lui Sihón, regele din Heşbón, şi ţara lui Og, regele din Basán. (Cartea lui Nehemía 9, 22)
I-ai înmulţit pe fiii lor ca stelele cerului şi i-ai dus în ţara despre care ai vorbit părinţilor lor că îi vei duce s-o ia în stăpânire. (Cartea lui Nehemía 9, 23)
Şi fiii lor au venit şi au luat ţara în stăpânire; i-ai umilit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaneéni, şi i-ai dat în mâinile lor, regii lor şi popoarele ţării, ca să facă din ei după voinţa lor. (Cartea lui Nehemía 9, 24)
Au capturat cetăţi fortificate şi pământuri grase, au luat în stăpânire case pline cu toate bunătăţile, fântâni săpate, vii, măslini şi pomi [buni] de mâncat. Au mâncat, s-au săturat şi s-au îngrăşat, s-au desfătat de marea ta bunătate. (Cartea lui Nehemía 9, 25)
Ea dă roadele ei multe regilor pe care i-ai pus peste noi din cauza păcatelor noastre; ei stăpânesc după voinţa lor asupra trupurilor noastre şi asupra animalelor noastre, iar noi suntem în mare strâmtorare”. (Cartea lui Nehemía 9, 37)
Restul poporului, preoţii, levíţii, uşierii, cântăreţii, cei dăruiţi [templului] şi toţi cei care se despărţiseră de popoarele ţărilor pentru legea lui Dumnezeu, soţiile, fiii şi fiicele lor şi toţi cei care erau capabili să înţeleagă (Cartea lui Nehemía 10, 29)
pentru că nu i-au întâmpinat pe fiii lui Israél cu pâine şi apă şi pentru că l-au tocmit pe Balaám ca să-i blesteme; însă Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare. (Cartea lui Nehemía 13, 2)
Eu, însă, îmi apăram sufletul ca să nu mănânc din pâinea neamurilor. (Cartea lui Tobía 1, 11)
Când a apus soarele, m-am dus şi, săpând o groapă, l-am îngropat. (Cartea lui Tobía 2, 7)
Vecinii mei mă luau în râs, spunând: „Tot nu se teme. A fost căutat ca să fie ucis pentru o astfel de faptă, dar a fugit. Iată, îngroapă din nou morţii!”. (Cartea lui Tobía 2, 8)