Found 26382 Results for: Şi
în afară de acest singur cuvânt pe care l-am strigat în timp ce stăteam înaintea lor: «Pentru învierea morţilor sunt eu astăzi judecat înaintea voastră»”. (Faptele Apostolilor 24, 21)
Félix, care cunoştea amănunţit calea, i-a amânat, spunând: „Când va coborî tribunul Lisías, voi lua o hotărâre în privinţa cazului vostru”. (Faptele Apostolilor 24, 22)
A poruncit centurionului ca [Paul] să fie păzit, dar să aibă libertate şi să nu fie împiedicat nimeni dintre ai lui ca să-i slujească. (Faptele Apostolilor 24, 23)
După câteva zile, a venit Félix cu soţia lui, Drusíla, care era evreică. L-a chemat pe Paul şi l-a ascultat vorbind despre credinţa în Isus Cristos. (Faptele Apostolilor 24, 24)
Dar, pe când vorbea el despre dreptate, despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Félix a fost cuprins de frică şi i-a răspuns: „Acum du-te! Te voi mai chema când voi avea timp”. (Faptele Apostolilor 24, 25)
Arhiereii şi mai marii iudeilor s-au înfăţişat înaintea lui acuzându-l pe Paul. Şi îl rugau, (Faptele Apostolilor 25, 2)
Dar Féstus a răspuns că Paul era păzit la Cezaréea şi că el avea de gând să meargă acolo nu peste mult timp. (Faptele Apostolilor 25, 4)
Aşadar, le-a zis: „Aceia dintre voi care au competenţă să coboare împreună cu mine şi să-l acuze dacă este ceva nepotrivit în omul [acesta]!”. (Faptele Apostolilor 25, 5)
A rămas la ei nu mai mult de opt sau zece zile; apoi, coborând la Cezaréea, a doua zi, s-a aşezat pe tronul de judecată şi a poruncit să fie adus Paul. (Faptele Apostolilor 25, 6)
Atunci Paul a început să se apere: „Nu am păcătuit cu nimic nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva templului şi nici împotriva Cezárului”. (Faptele Apostolilor 25, 8)
Féstus, voind să le facă plăcere iudeilor, i-a răspuns lui Paul: „Vrei să urci la Ierusalím şi să fii judecat acolo, în prezenţa mea?”. (Faptele Apostolilor 25, 9)
Dacă totuşi am făcut vreo nedreptate sau vreo faptă care să merite moartea, nu mă dau înapoi de la moarte. Dar dacă nimic din cele de care mă acuză aceştia [nu este adevărat], nimeni nu mă poate da pe mâna lor. Fac apel la Cézar”. (Faptele Apostolilor 25, 11)