Found 13472 Results for: Îi
Când s-au apropiat zilele ca Israél să moară, l-a chemat pe fiul său Iosíf şi i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi, pune mâna sub coapsa mea şi fă cu mine după bunăvoinţă şi adevăr: să nu mă îngropi, te rog, în Egipt! (Cartea Genezei 47, 29)
Când mă voi culca împreună cu părinţii mei, să mă duci din Egipt şi să mă îngropi în mormântul lor!”. Şi el a zis: „Voi face după cuvântul tău”. (Cartea Genezei 47, 30)
După aceste lucruri i s-a spus lui Iosíf: „Tatăl tău este bolnav”. El i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi, pe Manáse şi pe Efraím. (Cartea Genezei 48, 1)
Acum, cei doi fii ai tăi, care ţi s-au născut în ţara Egiptului până ca eu să vin la tine în Egipt, vor fi ai mei; Efraím şi Manáse, ca şi Rubén şi Simeón, vor fi ai mei. (Cartea Genezei 48, 5)
Iar copiii pe care i-ai născut după ei vor fi ai tăi; cu numele fraţilor lor vor fi numiţi în partea lor de moştenire. (Cartea Genezei 48, 6)
Israél i-a văzut pe fiii lui Iosíf şi a zis: „Cine sunt aceştia?”. (Cartea Genezei 48, 8)
Iosíf a răspuns tatălui său: „Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici”. El i-a zis: „Adu-i, te rog, la mine, ca să-i binecuvântez!”. (Cartea Genezei 48, 9)
Ochii lui Israél erau îngreuiaţi de bătrâneţe, aşa că nu mai putea să vadă. [Iosíf] i-a apropiat de el; el i-a sărutat şi i-a îmbrăţişat. (Cartea Genezei 48, 10)
Israél i-a zis lui Iosíf: „Nu mă gândeam că-ţi voi mai vedea faţa şi iată că Dumnezeu m-a făcut să-i văd şi pe urmaşii tăi”. (Cartea Genezei 48, 11)
Iosíf i-a luat de pe genunchii lui şi s-a plecat cu faţa la pământ. (Cartea Genezei 48, 12)
Israél şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraím, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manáse; fiind prudent, şi-a [încrucișat] mâinile, deşi Manáse era cel dintâi născut. (Cartea Genezei 48, 14)
L-a binecuvântat pe Iosíf şi a zis: „Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinţii mei Abrahám şi Isáac, Dumnezeul care m-a păstorit de când sunt până în ziua aceasta, (Cartea Genezei 48, 15)
