Gefunden 126 Ergebnisse für: striga

• să aibă milă şi de cetatea pustiită şi pe punctul de a fi rasă la pământ şi să asculte sângele care striga spre el; (Cartea a doua a Macabéilor 8, 3)

• Înţelepciunea strigă pe stradă, în pieţe îşi înalţă glasul. (Cartea Proverbelor 1, 20)

• Pe vârful zidurilor ea strigă, la intrarea porţilor cetăţii îşi pronunţă cuvintele. (Cartea Proverbelor 1, 21)

• ba mai mult, dacă vei striga după pricepere şi dacă-ţi vei înălţa glasul după înţelegere, (Cartea Proverbelor 2, 3)

• Oare nu strigă înţelepciunea şi nu-şi înalţă înţelegerea glasul? (Cartea Proverbelor 8, 1)

• Strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la accesul intrărilor. (Cartea Proverbelor 8, 3)

• Omul isteţ îşi acoperă cunoaşterea, dar inima celor nesimţiţi strigă nebunia. (Cartea Proverbelor 12, 23)

• Cine-şi astupă urechea de la strigătul celui sărac, şi el va striga şi nu i se va răspunde. (Cartea Proverbelor 21, 13)

• În vinovăţia omului rău este o cursă; dar cel drept strigă de bucurie şi se veseleşte. (Cartea Proverbelor 29, 6)

• Tot aşa, un oarecare, intenţionând să navigheze şi fiind pe punctul să străbată valuri năprasnice, strigă la lemnul mai slab decât corabia care-l poartă. (Cartea Înţelepciunii 14, 1)

• Strigă şi chiuie, tu, cea care locuieşti în Sión! Căci mare este în mijlocul tău Sfântul lui Israél!”. (Cartea profetului Isaía 12, 6)

• Heşbón şi Elealé strigă: glasul lor se aude până la Iáhaţ. Cei încinşi pentru război din Moáb, freamătă şi tremură sufletul în ei. (Cartea profetului Isaía 15, 4)