Gefunden 336 Ergebnisse für: i-i

  • Când voi pleca de la tine, Duhul Domnului te va duce nu ştiu unde. Eu voi merge şi-i voi spune lui Aháb şi el nu te va găsi şi mă va ucide. Iar slujitorul tău se teme de Domnul din tinereţea mea. (Cartea întâi a Regilor 18, 12)

  • Ilíe le-a zis: „Prindeţi-i pe profeţii lui Báal! Nimeni să nu scape dintre ei!”. Ei i-au prins, iar Ilíe i-a dus la pârâul Chişón şi i-a înjunghiat acolo. (Cartea întâi a Regilor 18, 40)

  • [Aháb] le-a zis mesagerilor lui Ben-Hadád: „Spuneţi-i domnului meu, regele: «Tot ceea ce ai trimis prima dată [să i se spună] slujitorului tău voi face. Dar lucrul acesta nu pot să-l fac»”. Mesagerii au plecat şi i-au transmis cuvântul. (Cartea întâi a Regilor 20, 9)

  • El le-a zis: „Dacă au ieşit cu gând de pace, prindeţi-i vii; dacă au ieşit pentru luptă, prindeţi-i [tot] vii!”. (Cartea întâi a Regilor 20, 18)

  • Ei i-au răspuns: „Un om a urcat în faţa noastră şi ne-a zis: «Mergeţi şi întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi spuneţi-i: ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israél că tu trimiţi să îl consulţi pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón? De aceea nu vei coborî din patul în care ai urcat, ci vei muri’› »”. (Cartea a doua a Regilor 1, 6)

  • Dar ei au insistat foarte mult. Atunci a zis: „Trimiteţi-i!”. Ei i-au trimis pe cei cincizeci de oameni: l-au căutat trei zile, dar nu l-au găsit. (Cartea a doua a Regilor 2, 17)

  • [Iehú] le-a zis: „Prindeţi-i de vii!”. Ei i-au prins de vii şi i-au ucis – patruzeci şi doi de oameni – la fântâna din Bet-Émec. Nu au lăsat să scape niciunul dintre ei. (Cartea a doua a Regilor 10, 14)

  • Acum, chemaţi-i la mine pe toţi profeţii lui Báal, pe toţi slujitorii lui şi pe toţi preoţii lui: să nu lipsească nimeni, pentru că am o mare jertfă pentru Báal! Cine va lipsi nu va mai trăi”. Dar Iehú făcea [aceasta] cu viclenie, ca să-i ucidă pe slujitorii lui Báal. (Cartea a doua a Regilor 10, 19)

  • Când au terminat de adus arderea de tot, Iehú le-a zis alergătorilor şi căpeteniilor: „Intraţi şi loviţi-i! Să nu iasă nimeni!”. Ei i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Alergătorii şi căpeteniile i-au aruncat [în afara cetăţii], apoi s-au întors în cetatea templului lui Báal. (Cartea a doua a Regilor 10, 25)

  • Nu i-a fost lăsat lui Ioaház mai mult popor decât cincizeci de călăreţi, zece care şi zece mii de pedestraşi, căci îi nimicise regele din Arám şi-i făcuse ca praful de călcat [în picioare]. (Cartea a doua a Regilor 13, 7)

  • Rab-Şaché le-a zis: „Spuneţi-i lui Ezechía: «Aşa vorbeşte regele cel mare, regele Asíriei: ‹Ce este încrederea aceasta cu care te încrezi? (Cartea a doua a Regilor 18, 19)

  • Voi părăsi restul moştenirii mele şi-i voi da în mâinile duşmanilor lor; vor ajunge prada şi jaful tuturor duşmanilor lor, (Cartea a doua a Regilor 21, 14)


“Dirás tu o mais belo dos credos quando houver noite em redor de ti, na hora do sacrifício, na dor, no supremo esforço duma vontade inquebrantável para o bem. Este credo é como um relâmpago que rasga a escuridão de teu espírito e no seu brilho te eleva a Deus”. São Padre Pio de Pietrelcina