Gefunden 1384 Ergebnisse für: Regele Evreilor
Regele lui Israél i-a zis lui Iosafát: „Mă voi preface că sunt altcineva şi voi merge la luptă. Tu, însă, îmbracă-te cu hainele tale!”. Regele lui Israél s-a prefăcut că este altcineva şi a mers la luptă. (Cartea întâi a Regilor 22, 30)
Regele lui Arám a poruncit celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor: „Să nu luptaţi nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israél!”. (Cartea întâi a Regilor 22, 31)
Când l-au văzut căpeteniile carelor pe Iosafát, au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israél”. S-au întors spre el ca să lupte, dar Iosafát a strigat. (Cartea întâi a Regilor 22, 32)
Când au văzut căpeteniile carelor că nu era regele lui Israél, au plecat de la el. (Cartea întâi a Regilor 22, 33)
Atunci un om a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israél între solzii armurii. [Aháb] a zis către cel [care-i mâna] carul: „Întoarce-te şi scoate-mă din tabără, căci sunt rănit!”. (Cartea întâi a Regilor 22, 34)
Lupta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a stat drept în car în faţa araméilor, iar seara a murit. Sângele rănii a curs pe fundul carului. (Cartea întâi a Regilor 22, 35)
Regele a murit: au venit la Samaría şi l-au îngropat pe rege la Samaría. (Cartea întâi a Regilor 22, 37)
Iosafát, fiul lui Asá, a fost peste Iúda în al patrulea an al lui Aháb, regele lui Israél. (Cartea întâi a Regilor 22, 41)
Iosafát a fost în pace cu regele lui Israél. (Cartea întâi a Regilor 22, 45)
Ahazía, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al şaptesprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda. A domnit peste Israél doi ani. (Cartea întâi a Regilor 22, 52)
Ei i-au răspuns: „Un om a urcat în faţa noastră şi ne-a zis: «Mergeţi şi întoarceţi-vă la regele care v-a trimis şi spuneţi-i: ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Oare nu este Dumnezeu în Israél că tu trimiţi să îl consulţi pe Báal-Zebúb, zeul din Ecrón? De aceea nu vei coborî din patul în care ai urcat, ci vei muri’› »”. (Cartea a doua a Regilor 1, 6)
A trimis la el o căpetenie de cincizeci cu cei cincizeci ai lui. Au urcat la el şi, iată, el locuia pe vârful muntelui; şi i-au zis: „Om al lui Dumnezeu, regele a spus să cobori!”. (Cartea a doua a Regilor 1, 9)
