Gefunden 1832 Ergebnisse für: Cer
Iar tu, nemernicule, cel mai ticălos dintre toţi oamenii, nu te bucura în zadar, semeţindu-te cu speranţe deşarte că poţi ridica mâna împotriva slujitorilor cerului! (Cartea a doua a Macabéilor 7, 34)
Eu, asemenea fraţilor mei, îmi dau trupul şi sufletul pentru legile părinteşti, invocându-l pe Dumnezeu să se îndure grabnic de neamul [nostru], iar pe tine, prin încercări şi bice, să te facă să recunoşti că el este singurul Dumnezeu. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 37)
În Babilón, în lupta împotriva galilor, când au venit în ajutor opt mii [de iudei] împreună cu patru mii de macedoneni: când macedonenii s-au retras, cei opt mii i-au ucis pe cei o sută douăzeci de mii [de duşmani] prin ajutorul venit din cer, luând şi multă pradă. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 20)
[I-a cerut] lui Eleazár să citească din Cartea Sfântă şi a dat [cuvântul] de ordine: „Ajutorul lui Dumnezeu”. Apoi, în fruntea primei grupe, a pornit împotriva lui Nicanór. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 23)
După ce au făcut acestea, au rostit o rugăciune comună, cerându-i Domnului celui îndurător să se împace pentru totdeauna cu slujitorii săi. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 29)
Apoi, luptând împotriva lui Timotéi şi Bahídes, au ucis mai mult de douăzeci de mii [de duşmani] şi au cucerit cu mare uşurinţă fortăreţe înalte. După aceea, au împărţit prada bogată în două părţi egale: una pentru ei, iar cealaltă pentru cei mutilaţi, pentru orfani şi pentru văduve, ba chiar şi pentru bătrâni. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 30)
Căci fusese în [cetatea] numită Persépolis şi încercase să prădeze templul şi să captureze cetatea. Dar, răsculându-se, mulţimile au pus mâna pe arme, iar Antióh, fiind învins de duşmani, a trebuit să fugă cu ruşine. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 2)
Cuprins de mânie, se gândea să-i facă pe iudei să plătească pentru răul făcut de cei care-l puseseră pe fugă; de aceea, i-a poruncit celui care conducea carul său să alerge fără încetare pentru a ajunge repede la sfârşitul călătoriei. Însă judecata din cer era deja asupra lui, căci, în trufia lui, spusese: „Voi face Ierusalímul groapă comună pentru iudei când voi ajunge acolo”. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 4)
Pe cel care puţin mai înainte credea că poate să culeagă stelele cerului nu mai putea să-l ducă nimeni din cauza duhorii de nesuferit. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 10)
Cum nu i se potoleau nicidecum chinurile, întrucât judecata dreaptă a lui Dumnezeu îl lovise şi îşi pierduse orice speranţă cu privire la sine însuşi, le-a scris iudeilor scrisoarea de mai jos sub forma unei cereri care avea acest conţinut: (Cartea a doua a Macabéilor 9, 18)
Dacă voi şi copiii voştri sunteţi bine şi dacă cele ale voastre sunt după aşteptări, eu mi-am pus speranţă în cer. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 20)
Deci, vă rog şi vă implor ca, amintindu-vă de binefacerile [mele], toţi împreună şi fiecare în parte să aveţi faţă de fiul [meu] aceeaşi bunăvoinţă ca şi faţă de mine. (Cartea a doua a Macabéilor 9, 26)