Scrisoarea a doua a sf. apostol Paul către Corinténi, 6
3. Noi nu dăm nimănui nicio ocazie de poticnire ca să nu fie defăimată slujirea noastră.
3. Noi nu dăm nimănui nicio ocazie de poticnire ca să nu fie defăimată slujirea noastră.
Capitolul 6 din 2 Corinteni se ocupă de probleme legate de slujirea creștină și comuniunea cu Dumnezeu. Pavel vorbește despre nevoia de a se separa de lume și de a trăi o viață consacrată lui Dumnezeu, subliniind importanța harului lui Dumnezeu pentru ea. De asemenea, el descrie provocările și dificultățile cu care se confruntă ca un apostol, dar evidențiază speranța și victoria pe care o are în Hristos.
2 Corinteni 6:1-2- "Și, lucrând cu el cu el, vă îndemnăm, de asemenea, că nu primiți harul lui Dumnezeu în zadar (pentru că spune, aud în timp acceptabil și vă ajut în ziua mântuirii ; Aici acum timpul acceptabil, aici este acum ziua mântuirii). " Pavel subliniază importanța primitorului harului lui Dumnezeu și pocăința în timp util, subliniind urgența mântuirii.
2 Corinteni 6:14 - „Nu vă atașați de un jug inegal cu necredincioși; pentru că societatea are dreptate cu nedreptatea? Pavel îi avertizează pe corinteni să nu se alăture necredincioșilor în eforturile lor ministeriale sau în viața personală, subliniind nevoia de a menține o separare de lume.
2 Corinteni 6:17 - „Așa că i -am lăsat și despărțiți, spune Domnul; și nu atingeți nimic murdar și vă voi primi”. Pavel îl citează pe Isaia pentru a sublinia importanța separării de lume și a consacratului lui Dumnezeu, afirmând că acest lucru va duce la o comuniune mai profundă cu El.
2 Corinteni 6:4-5- "Dar, în tot ceea ce ne recomandăm ca slujitori ai lui Dumnezeu; în multă răbdare, afecțiuni, are nevoie, angoasă, în bici, în închisori, revolte, lucrare, vigilență, în posturi." Pavel descrie provocările cu care se confruntă ca un apostol, inclusiv persecuția și dificultățile, subliniind nevoia de perseverență și recomandându -se ca ministru al lui Dumnezeu.
2 Corinteni 6:18 - "Și voi fi pentru tine Părinte și vei fi fii și fiice pentru mine, spune Atotputernicul Domn." Pavel pune capăt capitolului cu un citat din Isaia, subliniind promisiunea că cei care se separă de lume și se consacră de Dumnezeu vor fi considerați copii și fiice ale sale.
“O medo excessivo nos faz agir sem amor, mas a confiança excessiva não nos deixa considerar o perigo que vamos enfrentar”. São Padre Pio de Pietrelcina
