Cartea a doua a Cronicilor, 30
27. Preoţii şi levíţii s-au sculat şi au binecuvântat poporul. Glasul lor a fost auzit, iar rugăciunea lor a ajuns până la locuinţa sa cea sfântă, până la cer.
27. Preoţii şi levíţii s-au sculat şi au binecuvântat poporul. Glasul lor a fost auzit, iar rugăciunea lor a ajuns până la locuinţa sa cea sfântă, până la cer.
2 Cronicile 30 spune povestea lui Ezechia, regele lui Iuda, chemând oamenii să sărbătorească Paștele în Templul Ierusalimului. Ezechia a recunoscut că oamenii s -au îndepărtat de căile lui Dumnezeu și a decis să reînnoiască angajamentul lui Iuda față de Domnul. El a trimis mesageri în toată țara, invitând israeliții să i se alăture la sărbătoarea de Paște din Ierusalim. Iată cinci versete legate de temele acestui capitol:
Exodul 12:14: „Această zi va fi un memorial pentru voi, care va sărbători ca o sărbătoare solemnă pentru Domnul; din generație în generație îl veți sărbători prin statut perpetuu”. Acest verset vorbește despre sărbătorirea Paștelui, care a fost un memorial de eliberare pe care Dumnezeu l -a dat israeliților sclaviei în Egipt. Paștele a fost o sărbătoare importantă pentru poporul lui Dumnezeu și Hezechia a vrut să -și reînnoiască respectarea.
Deuteronom 30:2: „Și tu te întorci la Domnul Dumnezeul tău și vei auzi la vocea Lui după tot ceea ce îți poruncesc astăzi, tu și copiii tăi, cu toată inima ta și cu tot sufletul tău”. Acest verset vorbește despre pocăință și întoarcerea la Dumnezeu, care a fost scopul lui Ezechia în convocarea poporului pentru a sărbători Paștele. El a dorit ca oamenii lui Iuda să -și reînnoiască angajamentul față de Dumnezeu și să se întoarcă la el cu toată inima.
2 Cronici 15:12-13: "Și au încheiat un acord pentru a-l căuta pe Domnul Dumnezeul părinților lor, din toată inima și tot sufletul său. De la micuți la cei mari, atât bărbați, cât și femei." Acest verset vorbește despre importanța căutării lui Dumnezeu cu toată inima lui, ceea ce a fost exact ceea ce Ezechia îi cerea oamenilor lui Iuda să sărbătorească Paștele.
Psalmul 34:18: „În apropierea Domnului celor care au o inimă frântă și salvează contritul spiritului”. Acest verset vorbește despre natura milostivă a lui Dumnezeu pentru cei care se pocăiesc și au o inimă frântă înaintea lui. Ezechia știa că singura modalitate a lui Iuda de a se împăca cu Dumnezeu a fost prin pocăință și smerenie.
Isaia 55:6: „Caută Domnul atâta timp cât se poate găsi, invocă -l în timp ce este aproape”. Acest verset vorbește despre nevoia de a -l căuta pe Dumnezeu în timp ce el poate fi găsit. Ezechia știa că oportunitatea de a se pocăi și de a se întoarce la Dumnezeu ar putea fi pierdută dacă oamenii lui Iuda nu ar răspunde la invitația lor de a sărbători Paștele. El a vrut ca oamenii să -l caute pe Dumnezeu în timp ce mai era timp.
“O mais belo Credo é o que se pronuncia no escuro, no sacrifício, com esforço”. São Padre Pio de Pietrelcina
